Batalia pentru modernizarea Moldovei

Drumul Chisinaului spre Occident este presarat cu multe obstacole, fiind pandit de pericolul unor noi tensiuni politice. Pentru a duce la bun sfarsit procesul de reforme, coalitia de centru-dreapta are nevoie de multa abilitate deoarece se misca pe un camp minat.

Autoritatile proocidentale de la Chisinau au declansat un amplu proces de democratizare a tarii. Acesta vizeaza in principal: reforma constitutionala, anchetarea evenimentelor violente din aprilie 2009, studierea si condamnarea prejudiciilor aduse statului de regimul comunist si repunerea in drepturi a limbii romane.

Fiecare dintre temele de mai sus ar putea constitui tot atatea capcane, ce ar putea acutiza din nou situatia politica din Republica Moldova, daca nu sunt gestionate cu pricepere.

Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a emis un decret prezidential privind constituirea comisiei pentru studierea regimului comunist totalitar din tara. In document se mentioneaza ca tanara generatie trebuie sa cunoasca „esenta totalitarismului pentru a nu admite instaurarea unor asemenea regimuri in viitor".

Comisia este formata din 30 de membri, majoritatea doctori in istorie, presedinte fiind istoricul Gheorghe Cojocaru. Aceasta urmeaza sa studieze documentele si materialele privind activitatea principalelor institutii implicate in instaurarea si mentinerea regimului comunist totalitar, prin prisma respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Reactiile la aceasta initiativa nu au intarziat sa apara. Reprezentantii Partidului Comunistilor, aflat in opozitie, au declarat ca acest decret este indreptat impotriva formatiunii lor. „Este un document politic si revansard. In tara sunt foarte multe probleme de ordin economic si social de care ar trebui sa se ocupe guvernarea. Atat timp cat o parte considerabila a societatii moldovenesti nu numai ca accepta, dar si sustine PCRM, acest decret dovedeste ca Mihai Ghimpu doreste divizarea societatii", a replicat deputatul comunist Iurie Staicov.

In plus, mai multi responsabili ai fostei guvernari comuniste, in frunte cu Vladimir Voronin, au inceput sa fie chemati la Procuratura Generala pentru a da lamuriri in privinta implicarii in reprimarea violenta a protestelor tinerilor, din 7 aprilie 2009. O parte dintre fostii oficiali comunisti trebuie sa justifice si unele afaceri frauduloase de care sunt acuzati. Este greu de crezut ca Voronin va sta in acest timp cu mainile in san fara a incerca diverse manevre provocatoare.

Disputa asupra limbii oficiale

Comisia pentru modificarea Constitutiei si-a inceput si ea activitatea. A prezentat deja propuneri privind modificarea legii supreme. Printre acestea, expertii propun excluderea termenului de „limba moldoveneasca" din articolul care se refera la limba de stat. Ideea nu a fost primita bine nici de comunisti, dar nici de liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, membru in coalitia de guvernare si candidatul Aliantei pentru Integrare la functia de presedinte al Republicii Moldova. Lupu a propus o solutie de compromis, prin mentinerea limbii moldovenesti in Constitutie, cu precizarea ca romana si moldoveneasca sunt „identice".

„Eu cred ca o varianta prielnica ar fi urmatoarea: mentinem limba moldoveneasca in Constitutie, dar scriem in paranteze ca este identica limbii romane. Din punct de vedere stiintific, denumirea limbii este romana, dar exista si aspectul politic. Este vorba despre statalitatea Moldovei si de dorinta unei parti a societatii de a numi aceasta limba moldoveneasca", a mentionat liderul PD. Acesta sustine ca trebuie evitat orice risc de divizare a societatii.

Aflat intr-o vizita la Moscova, deputatul comunist Mark Tkaciuk a declarat ca stipularea limbii romane in Constitutia Republicii Moldova ar insemna unirea acesteia cu Romania, acuzand, in acelasi timp, actuala guvernare democratica de la Chisinau de represiuni impotriva limbii ruse.

O alta decizie a Guvernului Filat, potrivit careia toate filmele rusesti difuzate pe teritoriul moldovenesc trebuie subtitrate in limba romana a fost denuntata de rusofoni drept o incercare a autoritatilor de a reduce spatiul culturii ruse si de a rescrie istoria.

Temeri

Decizia Guvernului Filat privind obligativitatea ca filmele rusesti difuzate in RM sa fie subtitrate in limba romana a fost denuntata de rusofoni drept o incercare a autoritatilor de a reduce spatiul culturii ruse si de a rescrie istoria.

Ajutorul Occidentului este indispensabil

Pentru a pune in practica aceste reforme, autoritatile democrate de la Chisinau au nevoie de un sprijin politic si economic din partea Occidentului, deoarece Republica Moldova este serios afectata de criza economica. Semnele sunt incurajatoare. Vizita in SUA a premierului Filat, la sfarsitul saptamanii trecute, a aratat ca Administratia Obama este dispusa sa construiasca un parteneriat puternic cu Republica Moldova, dupa cum a declarat secretarul de stat american, Hillary Clinton, la semnarea unui acord privind acordarea a 262 de milioane de dolari Chisinaului.

Sefa diplomatiei americane a subliniat ca sustine Guvernul Filat in implementarea reformelor si consolidarea democratiei. In plus, Hillary Clinton a mentionat ca SUA sprijina aspiratiile europene ale Republicii Moldova si, in acest context, a dat asigurari ca va aborda subiectul cu responsabilii pentru relatii externe ai Uniunii Europene. In cadrul vizitei in SUA, Filat s-a intalnit si cu vicepresedintele Joseph Biden, care l-a asigurat pe premier ca urmareste cu atentie situatia politica si economica din Republica Moldova si incurajeaza guvernul sa continue reformele demarate.

Comentariu: 2010 - un an decisiv pentru viitorul tarii

Dan Dungaciu sociolog

Alianta pentru Integrare Europeana a inceput prin a anunta proiecte importante. Exista insa o serie de proiecte complementare, care pot fi urmarite concomitent, fara disiparea energiilor. In prima categorie intra relansarea relatiei cu Romania, UE si SUA, demararea unui proces de reforme si de constituire a unui cadru de functionare democratic al societatii din RM (dupa cel pe modelul rusesc al „verticalei puterii" din timpul regimului Voronin).

In a doua categorie intra urmatoarea dilema. Dupa nealegerea presedintelui, AIE are doua optiuni: alegeri anticipate sau declansarea procedurilor de modificare a Constitutiei. Ori una, ori alta. Daca se opteaza pentru prima varianta, care nu poate fi, in principiu, evitata, atunci discutiile constitutionale trebuie puse intre paranteze, cel putin pe moment, iar mizele majore sunt urmatoarele: data viitoarelor alegeri, caci legislatia RM este ambigua la acest punct, si strategia AIE de participare la alegerile anticipate.

Se va merge pe varianta „bloc electoral" sau partide separate. Sondajele dau ca lideri PLDM si PD. Partidul Liberal trebuie obligatoriu sa isi regleze relatiile cu unele dintre partidele din afara AIE care ii pot canibaliza voturi. Dincolo de toate, este esential ca PD-ul lui Marian Lupu sa ramana in AIE si dupa alegeri.
Dileme politice exista si in tabara opozitiei. Confuzia domina acolo, desi PCRM joaca pe „greseala adversarului" si provocari de genul „scandalul Menorei" sau exacerbarea unui discurs corect, in esenta, precum cel al patronului „Vocii Basarabiei" despre dominatia limbii ruse.

Era evident ca demantelarea verticalei puterii va face imposibil ca mana grea a lui Voronin sa mai poata tine unit un partid, totusi, eclectic. Evadarile din pluton nu sunt deocamdata semnificative pentru restructurarea spatiului politic. Desi majoritatea fugarilor din PCRM se indreapta spre obscurul partid Moldova Unita, deocamdata nu exista nici un lider autentic printre ei - chestiune esentiala pentru orice partid de succes din RM! - si nici un proiect politic convingator. Astazi, cel putin, ei nu stiu nici cine le e liderul, nici cine ii conduce si nici cum se vor raporta la Voronin si la PCRM.

Viorica Marin - Adevarul
http://www.adevarul.ro/international/europa/Batalia_pentru_modernizarea_Moldovei_0_195580877.html