din pagina literara realizata de: Prof. Alina Vance
Nascuta la Piatra Neamt, pe 3 august 1969, Mihaela Radulescu s-a lansat timp de un an la Biroul de Presa al Guvernului si un an referent la biroul de relatii externe si protocol in Senat, a urmat studii pe care le-a intrerupt datorita celebritatii obtinute in 12 ani de Televiziune la diferite posturi de radio - televiziune: Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti, Facultatea de limbi straine (2 ani), studenta la Psihologie, 3 ani de IEFS, 2 ani de Filologie, studenta in ultimul an la Regie film, Facultatea de Arte, Universitatea Hyperion, a transmis live pentru Pro Tv, Antena 1, B1 Tv, Tele 7 abc, a lucrat 2 ani de radio – live (Radio Guerrilla) si timp de 3 ani a fost director executiv la Festivalul International de film Dakino.
Datorita meseriei a intervievat toti presedintii si membrii guvernului de dupa ’90, mai toate personalitatile marcante din toate domeniile, pe Benjamin Netanyahu, Phil Collins, Robert de Niro, Johnny Depp, Catherine Deneuve, Emir Kusturica, Goran Bregovic, Steven Seagal, Quentin Tarantino, Salma Hayek, Harvey Keitel, Smokie, Marie France Ionesco, Jose Carreras, 3 laureati de premiu Nobel (Edmund Phelps, Orhan Pamuk si Muhamad Yunus), Emma Thomson, Sir Paul McCartney etc. A publicat 2 ani articole, in rubrica permanenta, la revista The ONE, de 6 ani scrie cea mai de succes pagina de opinie a revistei internationale – editia romaneasca, ELLE, are o colaborare lunara, ca editor invitat, timp de 2 ani, pentru revista TABU, a publicat articole in Almanahul Academiei Catavencu, revista Dilemateca si alte publicatii destepte si cartea ei, Despre lucrurile simple, a batut toate recordurile de vanzare ale unei carti scrise de un autor roman.
Ea a declarat ca prin aceasta carte nu vrea sa dea nimanui o lectie. Mihaela povesteste pur si simplu niste intamplari din viata ei si despre cum a reusit sa le faca fata. „Ce este femeia-rucsac?“, „Exista oare ex-ul perfect?“, „Cum sa visezi cu ochii deschisi si sa iubesti cu ochii inchisi?“, „Care sunt problemele femeii la 30 de ani?“, „Cum arata Wonder Woman? Dar barbatul ideal?“ – acestea sunt doar cateva dintre subiectele abordate in volum.
Cartea Mihaelei Radulescu Despre lucrurile simple este o colectie de articole publicate in revista Elle. Din paginile cartii nu vor razbate secretele vedetei de televiziune, dupa cum se asteapta multi, ci mult bun simt si o feminitate sofisticata. Multe dintre articole sunt sfaturi ale Mihaelei pentru femeile care se zbat intre doua relatii, pentru femeile care inca nu si-au gasit sufletul pereche, precum si pentru o stare de mai bine a fiintei umane. Scopul general al cartii pare a fi acela de a ne arata ca si ea este, la randul ei, o femeie ca toate celelalte. O femeie care a luptat pentru a ajunge acolo unde si-a dorit si care nu a incetat niciodata sa creada in ea insasi. Citind cartea am realizat un lucru despre ea, ceea ce vedem pe micul ecran nu este doar o imagine pe care si-a creat-o si de care se foloseste ca de o masca de teatru, si pe care, ajunsa acasa, o lasa undeva in debara. Este o femeie normala, este frumoasa, inteligenta, distinsa si constienta de aceste lucruri, si, mai ales, este mama. Iar asta se simte in mai mult de jumatate de carte :Cand ai un copil esti deja nemuritor… Este o carte despre lucrurile simple de zi cu zi, lucruri de care ne lovim mereu si pe care de multe ori nu le bagam in seama. Continutul si frumusetea cartii nu se pot reda in cateva randuri… e de citit! Asa cum scrie si Alex. Leo Serbanescu in Prefata e mai mult in Mihaela decat iti intalnesc ochii. Neuitand de unde a plecat, constientizeaza rolul ambitiei in reusitele vietii sale: Undeva, pe parcurs, am descoperit ca nu ajunge sa fii cel mai bun trebuie mereu sa vezi cat de bun poti sa fii, pana unde poti merge cu performanta, cu indrazneala, cu pofta de viata. Paginile cartii denota o intelegere a vietii extraordinara, Mihaela constientizeaza tot ce i se intampla si vede in perspectiva, greselile le analizeaza si le priveste in mod constructiv- nimic nu o dezarmeaza: Cea mai in forma am fost cand am iubit si am fost iubita. Cand am fost parasita, data afara sau mediocra, m-am reinventat si, poate, m-am intarit. Am atitudine de campion si poate de aceea am si castigat, de atatea ori. Am insa slabiciuni umane si poate de aceea n-am facut mai mult decat fac astazi. Am o singura constanta, de care nu ma despart-firescul.
Mihaela Radulescu se dovedeste o buna cunoscatoare a naturii feminine si face portretul femeii la 30 de ani: Barbatii destepti au stabilit insa de multa vreme, ca femeia este suta la suta femeie abia in jurul varstei de 30 de ani. Explicatia e simpla. Se acumuleaza experiente, femeia invata sa-si descopere feminitatea, are notiunea exacta a defectelor -pe care acum stie sa le ascunda -si nu ezita in fata niciunui mijloc de evidentiere a punctelor forte…La 30 de ani, femeia poate deveni irezistibila fara a mai fi doar o faptura dragalasa. Ea se poate folosi acum si de alte unelte -mai complicate, dar extreme de performante- cum ar fi conversatia, tinuta, privirea, mainile, parfumurile, bunele maniere, preocuparile din timpul liber si inca multe altele.
Punctul feminitatii desavarsite il constituie sofisticarea.Nu de cifra anilor trebuie sa ne fie teama pentru ca nu ea reprezinta varsta, urmele din privire trebuie sa ne sperie, nu cele de pe chipul nostru. Spiritul de cunoscator intelept al vietii se materializeaza in observatii asupra celor mai importante aspecte ale existentei noastre: Rezista cine poate si intelege ca, avand doar o singura viata, e bine sa-ti stabilesti o suma de prioritati si sa poti spune, intr-o buna zi, ca ai trait din plin, ai trait civilizat, ai trait cum ai vrut si cu cine ai vrut.
In propozitii simple, pe intelesul tuturor, fara pretentii de veleitati scriitoricesti, autoarea nu judeca, ci da optiuni: Pastrez echilibrul temei si nu le laud pe cele care au apucat-o pe cai gresite, dar le aduc aminte ca la capatul fiecarui drum vor da …de ele. Si, daca sunt pregatite pentru confruntare, n-au decat sa faca ce vor si, mai ales, ce simt. Ce pierzi pe un astfel de drum, de multe ori mai greu de indurat decat ceea ce castigi, asa ca o grija in plus nu strica, oricate lucruri traznite ar spune inima…
Un acut simt al realitatii este emanat din paginile cartii: Mai ales la femei, rautatea, invidia, prostia se vad, oricat de cool ar fi invesmantate, fardate si coafate.
Primul semn de bunastare la romani e masina pe care si-o cumpara cu orice efort, inainte sa aiba o casa, o scoala, o meserie, o iubire.
Cele mai penibile secvente sunt acelea, in care, in grupul tau de prieteni, cineva iese intr-o zi cu nevasta pe care toti ceilalti o cunosc.
Un alt produs al societatii romanesti, si nu numai, sunt femeile rucsac, numite astfel pentru simplul motiv ca stau mereu pe spinarea cuiva. Autoarea nu judeca, puncteaza doar cateva adevaruri sociale si morale, e la indemana noastra sa analizam. Este adorabil felul in care scrie. O face cu atata dezinvoltura, atata eleganta, dar in acelasi timp sinceritate incat te trezeste la realitate...vezi lucrurile mai pur, vezi realitatea, si iti spui:da, exact asa gandesc si eu!, numai ca Mihaela o spune mult mai frumos.
„Cine citeste aceasta carte nu va descoperi o alta Mihaela decat cea de la televizor sau din reviste, ci doar una fara imagine, pentru ca e compusa din cuvinte. Sunt lucruri (simple) pe care – daca esti suficient de destept atunci cand te uiti la televizor – le intuiesti“, scrie despre autoare Alex. Leo Serban
Si nu se poate incheia mai bine decat citand-o pe Alice Nastase: Mihaela scrie asa cum traieste. Anihiland orice drept al plictiselii celor din jur.
Mihaela Radulescu- Despre lucrurile simple, Ed. Polirom, Iasi, 2007
Reviste literare romanesti aparute de-a lungul vremii
Astazi Dacia literara
Dacia literara este o revista aparuta pe 30 ianuarie 1840 (in cadrul curentului pasoptist) la Iasi, sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu. Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone, revista Dacia literara a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana. Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau preponderent fapte politice, Dacia literara a fost pata de culoare din presa romaneasca.Toate acestea se regasesc mentionate in articolul program al revistei, semnat de Mihail Kogalniceanu in calitate de editor. Publicata la 30 ianuarie 1840 revista marcheaza un punct de cotitura in literatura romaneasca.
Programul Daciei literare
In primul numar al revistei, sub titlul Introductie, M. Kogalniceanu, intemeietorul revistei, publica un articol- program care sintetizeaza in patru puncte idealurile literare ale scriitorilor pasoptisti:
1. Combaterea imitatiei scriitorilor straini si a traducerilor mediocre, ingrijorat de saracia literaturii romane, ale carei opere se puteau numara pe degete, Ion Heliade – Radulescu lansase un apel incurajator catre tinerii scriitori: „Scrieti, baieti, orice, numai scrieti!“ Interpretind indemnul din punct de vedere cantitativ, multe publicatii ale epocii au incurajat o literatura mediocra, adesea imitata dupa creatii siropoase occidentale, pervertind gustul public. M. Kogalniceanu avertizeaza asupra pericolului unei astfel de literaturi, care elimina criteriul estetic
2. Crearea unei literaturi de specific national: in loc sa imite scriitorii straini, romanii ar putea fauri o literatura autohtona, inspirata din istorie, natura si folclor. Preluata din estetica romantica europeana, aceasta tripla recomandare se va regasi in operele pasoptistilor
Folclorul va face obiectul preocuparilor teoretice, dar va deveni si sursa importanta de inspiratie. Alecu Russo, in studiul Poezia poporala, defineste folclorul ca pe o oglinda realista a vietii poporului si ca pe un izvor nesecat de inspiratie pentru literatura culta. El il va ajuta pe Alecsandri sa alcatuiasca prima culegere de Poezii poporale ale romanilor (1852), urmata de Balade (Cintice batrinesti). Gh. Asachi valorifica mitologia populara intr-o suita de balade si legende. Expresia cea mai profunda à inspiratiei folclorice se regaseste insa in capodopera Zburatorul, de Ion Heliade–Radulescu;
Natura va face obiectul unor ample relatari de calatorie, ca O primblare la munti sau Balta Alba de Vasile Alecsandri, Memorial de calatorie de Grigore Alexandrescu s. a. Elogiul frumusetilor patriei apare de asemenea in volumul Pasteluri de V. Alecsandri;
Istoria este privita ca model pentru contemporani, fie pentru a exprima idealul de eliberare si unitate nationala, fie pentru a ilustra satiric realitatile sociale. Alexandru Lapusneanul de C. Negruzzi, face parte dintr-un intreg ciclu de Fragmente istorice in proza, in timp ce Alecsandri creeaza ample poeme eroice, ca Dan, capitan de plai, Dumbrava Rosie sau drame istorice ca Despot-voda. Foarte gustate in epoca sunt fiziologiile (echivalente in proza ale satirei sau ale fabulei), cum ar fi Cuconita Dragana de Ion Heliade–Radulescu sau Fiziologia provintialului de Constantin Negruzzi;
3. Lupta pentru unitatea limbii: „Talul nostru este realizatia dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti“. Eforturile Scolii Ardelene de unificare a limbii sunt continuate de pasoptisti, care incearca sa formuleze normele limbii literare, respingind exagerarile latiniste si pledind pentru introducerea alfabetului latin. Alecu Russo, intr-o serie de Cugetari publicate in Romania literara respinge curentele latiniste care prin sistemele lingvistice propuse instraineaza mostenirea nationala. Ion Heliade–Radulescu scrie Gramatica romaneasca, in care combate scrierea etimologica si are pareri juste despre imbogatirea limbii cu neologisme;
4. Dezvoltarea spiritului critic: sperind ca prin impunerea acestor reguli sa creeze un sistem de valori pentru publicul roman, M. Kogalniceanu introduce si conceptul de critica obiectiva, subliniind ca analiza critica se va face numai asupra operei: „Critica noastra va fi nepartinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana.“
O data cu articolul program al lui Kogalniceanu un nou punct de vedere asupra literaturii a aparut. Dacia Literara a fost publicatia care a redresat literatura romana si care a oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale.
Cutiuta cu proverb - astazi despre iertare
Ne face iertarea mai buni, ne aduce mai aproape de Dumnezeu? Ne transforma iertarea in potentiale victime perpetue? Probabil ca raspunsul tine de fiinta launtrica a fiecaruia dintre noi.
E mult mai usor sa ierti un dusman, decat sa ierti un prieten.
***
Cei slabi nu vor putea niciodata sa ierte. Iertarea este calitatea celor puternici.
***
Daca va exista ceva de iertat, intotdeauna va exista si ceva de condamnat.
***
Omul cind iarta, il imita pe Dumnezeu.
***
Oamenii te iarta daca faci crime, dar nu te iarta daca esti fericit.
***
Iertarea intra si ea in legile omenesti, cei destepti sunt toleranti si iarta, numai prostii sunt rai si razbunatori.
***
Nimic nu-i mai greu de iertat decat meritele altuia.