- Ziarul românilor-americani editat la Chicago – ISSN 1556-1135
Calitate!
Unicul ziar româno-american
tipărit integral pe hârtie cerată!
Grafică şi paginaţie atractivă.
Cantitate!
Ziarul românesc cu cel mai mare tiraj
din SUA - distribuit gratuit in 28 de state!
Din Editia Tiparita:
Ultima Editie Tiparita:
RomanianTribune - Prima Pagina - Editia 224
Newsletter:
Pentru a primi versiunea electronica a ziarului, introdu adresa de e-mail aici:
Aboneaza-te

O sarma pe Prut

Un rau care inseamna o frontiera de sange intre doua state cu aceiasi oameni, despartiti doar de greselile trecutului. 300 de metri pana la Prut, asta e distanta de la casa unde m-am nascut pana la granita. Am crescut pe malul stang al Prutului, si m-am uitat deseori printre „gratii ghimpate“ la celalalt mal. Straniu, dar niciodata nu am vazut nimic diferit „dincolo“. Era acelasi pamant, acelasi cer, aceiasi natura. De ce? O intrebare care a aparut in mintea mea tarziu, avand vaga iluzie ca totusi suntem state diferite si frontiera trebuie intr-un fel sau altul insemnata - DAR, niciodata cu sarma ghimpata.

Noi, cei din generatia ’89, nu am apucat nimic din comunismul sovietic. Noi aveam doar cateva luni cand parintii nostri au reinceput sa vorbeasca in limba romana si au renuntat la chirilica. Noi abia de stateam pe umerii tatilor cand au trecut cu dor Podul de Flori. Noi am crescut in orase romanesti. Comunismul instaurat nu a insemnat mare lucru pentru adolescentul din noi, am privit cu o oarecare indignare la buchetele de flori pe care le primea Voronin dupa ce castigase primul mandat. Nu am spus nimic, pentru ca nu aveam nimic de spus. Era o putere fictiva care s-a inradacinat in mintea oamenilor nostri de acasa timp de 8 ani. In a noastra, a tinerilor- niciodata. Noi nu aveam cum sa intelegem sistemul, am prins o istorie sanatoasa in scoala, probabil acesta a fost motivul. Si astazi, tineri studenti prin orasele romanesti de pretutindeni, analizam si ne cunoastem trecutul si lumea in care am trait ani in sir. O analizam si o privim cu ochi rai. Vrem sa schimbam. Si totusi o sarma care a zgaraiat adanc malul stang al Prutului a lasat o cicatrice grea in istorie. O sarma care a stramutat amintirile copiilor ce au crescut langa Prut. Am fost oare izolati? Ni s-a luat oare ceva din trecut?

„Acestia de la Ungheni, au ce  au cu granita!“

Sarma ghimpata chiar reprezinta o durere pentru un oras de frontiera cum este Ungheniul.

„D-le presedinte, nu avem noi nimic cu granita, noi avem ce avem cu rusinea noastra. Pentru mine personal, sarma respectiva este un simbol al primitivismului si al felului de a-ti fi frica“, isi aminteste Ion Harea, cel din fruntea raionului Ungheni, raspunsul la replica lui Voronin vizavi de intentia consilierilor raionali din martie anul trecut de a scoate sarma ghimpata de pe Prut. Esecul de a fi respinsi in instanta de la Curtea de Apel Balti, a pus problema sarmei ”la conservat”. Curajul intr-un sistem autoritar cum era cel comunist, era mai degraba un risc de asi pierde si mica libertate de exprimare permisa. Peste 2000 de hectare izolate de un „NU“ vehement al vechii puteri comuniste. Terenuri fertile, care trebuie incluse in circuitul agricol cat de curand si care nu pot suferi amanare doar din cauza unor „capricii“ anti-nationaliste.

„Mentalitati care nu sunt gata pentru scoaterea sarmei

Domnul Vasile Gaviuc, fostul presedinte al raionului Ungheni, actual consilier raional PCRM, mentiona intr-un material postat pe codru.eu:

[…] In cazul dat, institutiile statutului sint obligate sa lucreze cu mentalitatea oamenilor, deoarece este o mentalitatea veche, de sorginte sovietica […] Guvernantii trebuie sa stie ca scoaterea gardului de sirma ghimpata va spori tentativele de trecere a frontierei RM, care este stabilita pe linia de mijloc al r.Prut (cati dintre inotatori nu vor avea o asemeanea ispita?), se vor mari cazurile de inec, precum si aparitia gunoistilor neautorizate, datorita apropierii localitatilor de acest curs de apa. Ceea ce ma deranjeaza e ca, organizatiile de mediu au luat apa in gura (oare din Prut?) si inchid ochii la viitorul macel ce va fi. Cind era alta guvernare, erau activi, acum, se pare au intrat in letargie. Rusine![…]”

Cuvantul „Rusine!“ este adresat direct fortelor democratice recent venite la putere in Moldova, probabil dumnealui a scapat de aceasta rusine, o data cu expirarea mandatului in cadrul Consiliului Raional. Un raspuns ferm la acuzatiile indirecte ale comunistului Gaviuc l-a avut actualul presedinte:

„Eu as pune altfel intrebarea- ce a facut dansul pentru a schimba acea mentalitate pe care o vede in populatia pe care oarecum a orientat-o, a coordonat-o in perioada mandatului dansului?“.

Harea a incercat totusi sa aduca o explicatie la asa-numita „mentalitate de sorginte sovietica“:

„Vreau sa va spun un adevar, pe care l-am inteles bine: omului niciodata nu trebuie sa-i spui ca este prost! Omului ii trebuie permanent sustinere morala, o insuflare pozitiva si atunci va exista o incredere si o alta atitudine. Nu trebuie anticipate lucrurile! Trebuie sa lucram la o atitudine pozitiva, exemplul ne este zona Cahul, unde nu se intampla nimic in lipsa sarmei ghimpate- nu se ineaca nimeni in Prut, nu “sare” nimeni frontiera, dimpotriva acolo sunt mai putine incercari frauduloase de trecere a granitei decat aici.“

„Morminte fara lacrimi

Oricat de dureros ar suna, Prutul a cuprins pe ambele maluri suflete cazute in lupte crunte, ale caror morminte nu si-au gasit ”lacrimile rudelor” nici pana astazi. O sarma care poate fi taiata in orice moment a refuzat dreptul la cruce, la memorie si reculegere. Care este avantajul unui astfel de sacrificiu? Exista oare vreun avantaj? Poate doar un interes ce elucideaza ascunderea adevaratilor eroi care ar fi adus un argument in plus incompententei unei puteri epuizate de mult intr-un trecut sovietic, comunist.

De unde totusi acel curaj de a spune lucrurilor pe nume?

„Eu pe Voronin il stiu din anii ’70, si cat de cat ii cunosc felul de a reactiona, astfel incat atunci cand mi s-au adresat acele amenintari cu inchisoare, i-am spus urmatoarele: Domnule Presedinte, un simplu cetatean daca va sta la puscarie pentru dreptate, poate deveni presedinte, insa un presedinte daca nimereste la puscarie pentru ceea ce a facut - nu cred!“, relateaza domnul Harea.

Cei 21 de consilieri care au mers cu initiativa, ei, sunt modelul motor al acestui demers. A fost format un grup de lucru care asteapta startul unui proiect conceput o data cu aceasta initiativa, asteapta startul valorificarii in mod eficient a terenurilor „eliberate“ de sarma. Aceiasi initiativa au preluat-o si colegii de la Nisporeni. In acelasi context, Harea detaliaza mecanismul de initiativa: „Activitate in sine, insa tine de competenta Guvernului, precum si a administratiilor locale aflate pe malul Prutului. Noi ca Consiliu Raional nu avem cadru legal, doar autoritatile publice locale de nivelul I pot intreprinde ceva direct, evident cu sustinerea noastra, asta fiind in conformitate cu legea administratiei publice care presupune autonomie locala.”

„O scoatem la licitatie, si lasam o bucata, vreo doi, trei stalpi pentru istorie!

Presedinte raionului Ungheni este optimist si vede un viitor european cat de curand pentru micul raion de frontiera. Dansul vorbeste despre teritoriul care ramane a fi valorificat si care are un potential turistic ce trebuie extins. De 2 ani de zile se desfasoara sapaturi arheologice pe teritoriile aferente malului Prutului si surpriza a fost pe masura asteptarilor, trecutul ne-a lasat repere si dovezi care trebuie studiate si reabilitate. Rezervele turistice sunt o sursa buna de realizare atat a celor care vin sa viziteze cat si a celor care trebuie sa-si implimenteze pe aceasta idee un mic bussines stimulat de proiecte si accesari ale fondurilor europene. Sarma este acum cu acte in regula si cel tarziu in martie se vor incepe actiunile de retragere a acesteia de pe Prut. Teoretic, sarma este istorie, si dumnealui spune ca o va scoate la licitatie, iar banii vor fi folositi in scopuri comunitare cu apartenenta comunelor, oraselor care au avut de suferit intr-un fel sau altul de pe urma stramutarii.

Ana Cojocaru

Grupul de Initiativa Basarabeana Cluj

Trimite acest articol pe e-mail Tipareste acest articol
Cautare:
Gaseste un cuvant cheie folosind aceasta optiune:
Cauta in site
Ultimele Stiri de la
inchiderea editiei tiparite
Pagina Principala | Despre Ziar | Publicitate | Programare Editii | Distributie | Abonamente | Redactie | Contact | Sponsori
© www.RomanianTribune.net