Iesirea din recesiune este lenta, dar avem o crestere economica mai sanatoasa

- Iesirea din recesiune se arata a fi foart lenta, dar avem o corectie a modelului de crestere si e un lucru bun. De la o crestere economica bazata pe un consum excesiv avem o crestere economica bazata in mare masura pe un consum sustenabil, pe investitii, exporturi si fonduri europene. Iar daca avem idei din astea sa sarim cu deficitul bugetar, sa reducem impozitele sau altceva deterioram procesul de relansare a cresterii economice.

Mai bine reducem salariile si pensiile, decat sa majoram acum impozitele si taxele

- Impozitele nu sunt deloc mici, pentru ca pe langa 16% populatia si firmele mai platesc multe alte taxe, si firmele se simt sufocate. Taxele si contributiile sociale sunt foarte mari, daca le adunam pe toate le ducem dincolo de 30%. De asemnenea, la nivelul populatiei, TVA de 19% nu este o taxa mica. Daca judecam asa scurt pe doi, ca sa se asigure plata pensiilor este nevoie acum de un miliard de euro pana la sfarsitul anului. S-a transferat deja din incasari de TVA vreo 500 mil euro si mai avem nevoie de vreo 500 mil. Dar ce facem daca majoram TVA? Platim pensia si ii luam omului cam aceeasi suma din majorarea TVA si dintr-o inflatie care sta sa se amplifice. Acum si majorarea impozitelor este ineficienta daca nu te adresezi unde ai hemoragia, unde ai cheltuieli mari nesustenabile. E ca si cum ai baga venituri intr-un sac fara fund. Probabil ca se va ajunge si la majorari de impozite, dar pana atunci cred ca trebuie sa fie totul precedat de extinderea bazei de impozitare prin eliminarea exceptiilor, a zonelor care nu sunt impozitate. Daca nu o facem asa si nu rationalizam cheltuielile, majorarea impozitelor nu va fi decat o solutie temporara si vom ajunge tot la taeri de cheltuieli, de salarii si pensii. Am auzit formulari de acest tip: ce garantii ne dati ca daca taieti acum cheltuielile nu majorati impozitele? Probabilitatea de a se taia cheltuielile si apoi sa majoram si impozitele este mica, daca programul merge, dar cealalta probabilitate este mare. Adica sa majoram impozitele si peste o perioada nu foarte indelungata sa fim nevoiti sa taiem si cheltuielile cu salariile si pensiile.

Redeventele la „carierele de pietris" trebuie majorate

- Contrabanda si evaziunea fiscala ne aduc in acelasi cerc vicios de a mari impozitele ca sa acoperim cheltuielile. E o lista lunga la scutirile la plata impozitelor. Sistemele noastre fiscale sunt ciuruite de o lunga lista de execeptii si asta reduce eficienta incasarilor bugetare si sunt venituri nefiscale extrem de multe, cum ar fi dividendele, proprietatile statului, monopoluri. Eu va spun din memorie, ca acestea au ramas sub 1%. Si in 2001 erau la fel. Imi aduc aminte ca redeventele la carierele de pietris, este exemplul meu preferat, le-am vazut ca erau de pe vremea premierului Vacaroiu. In ianuarie-februarie 2000 am solicitat sa fie actualizate cel putin cu rata inflatiei, am parasit jobul si inca se lucra la aceasta actualizare. In Bulgaria, daca nu ma insel, veniturile nefiscale sunt cam de 2-3% din PIB si nu cred ca Bulgaria este o tara mai bogata decat Romania. Apoi tot pe partea structurala avem eficienta extrem de scazuta a cheltuielilor publice. Si mai ales o insuficienta perena si o instabilitate a alocarilor bugetare pentru investitiile publice. Se aloca la inceputul anului vreo 5-6% pentru investitii din PIB, unele care treneaza inainte de 89, se estimeaza venituri bugetare mai mari si spre sfarsitul anului se constata ca veniturile sunt prea mici si nu ne mai incadram in tinta de deficit bugetar, unde erau incluse si aceste investitii. Este procedura tipica care a permis atingerea tintelor de deficit bugetar. Ca sa nu fie nicio discutie, am aplicat-o si eu in 2000, pentru ca devii prizonierul sistemului.

- Sunt multe rigiditati in cheltuielile publice. Cand veniturile au fost mari, Parlamentul a fost generos, dar in legile respective nu a introdus un asterisc in care sa mentioneze ca daca bugetele respective intra in deficit sa se taie corespunzator veniturile. Ele sunt legalizate si au devenit chestiuni divine, ca sa zic asa.

Banii de la FMI si UE au contribuit la castigarea credibilitatii pietei financiare

- Avem probleme mari si acum in finantarea deficitului, iar usurinta cu care se trateaza deficitul bugetar, de parca banii ar fi undeva dupa colt, nu este decat, in opinia mea, o inducere in eroare si ii invit pe cei care fac asemenea afirmatii sa incerce sa faca rost de acei bani. Ma refer la cei care spun ca sunt fonduri speculative si declara ca exista acei bani. De multe ori, banii nu vin ca vrei tu, dimpotriva, cu cat deficitul este mai mare, finantarea este mai mica. Bancheri vestiti din Romania au spus ca proverbul dupa care lucreaza este urmatorul: „banca iti da umbrela cand e soare si ti-o ia cand ploua". Este un comportament al pietelor financiare si nu cred ca-l putem schimba.

- Noi nu am trait criza unor iesiri masive de capital. Pe de o parte au fost contracarate la nivelul bancilor prin acordul de la Viena, incheiat cu bancile mame ale primelor noua cele mai mari banci cu capital strain in Romania, si de aceea nu avem practic iesiri de capital. Au fost intrari de fonduri publice, bani de la FMI, UE, BM. Rezerva valutara oficiala a crescut de la 25 mld euro la 32 mld euro. Este o modificare importanta care a dus la castigarea credibilitatii, in special a pietelor de capital, pentru ca in baza lor s-au putut obtine finantari mai ieftine.

- Politica monetara si bancara este stimulativa, dar are o capacitate limitata de a stimula cresterea economica. Ramane o problema, si nu stiu cum o vom rezolva, creditul in valuta. Nu e riscant numai daca este acordat exportatorilor. De asemenea, corectiile macroeconomice s-au efectuat intr-o maniera relativ controlata, nu s-a raportat corectia bugetara, s-a amanat, este foarte intarziata si extrem de politizata.

Programele sociale inghit prea multi bani

- Avem programe sociale nesustenabile financiar. E ca intr-o familie in care singurul vinovat e cel care vine cu banii, si pana la urma nu-i mai aduce. Programele sociale sunt foarte multe, am auzit cifre pe care nici nu vreau sa le discut dar care sunt incorporate in legislatie. Acestea au rigiditatea lor legislativa, sunt foarte multe, dispersate, si probabil ca va trebui facuta o analiza a lor pentru ca nu mai sunt nici eficiente. O vorba a lui Dante, cu cinci secole in urma, spune ca „Drumul spre iad e pavat cu intentii bune". Apoi bugetele la asigurarile sociale sunt puternic dezechilibrate, in raportul real dintre contribuabil si beneficiar. Si asta se intampla din 2000.

Bancile nu pot finanta deficitul bugetar la nesfarsit

- Noi mai vroiam sa intram si in zona euro, dar suntem putin pregatiti, asa cum am fost si in NATO cand s-a trecut de la o armata estica la una profesionista vestica si unde nu exista alta solutie decat pensionarea mai devreme decat spune varsta. De asemenea, nu spun nicio noutate ca erau 2,2 platitori la un beneficiar, in prezent avem un raport de 0,8 platitori la un beneficiar. Metaforele nu-si au rostul, cine pe cine duce in carca. Dar financiar este evident ca echilibrarea fizica nu se poate face decat prin imbunatatirea acestui raport, pentru ca altfel impozitarea sau contributiile pentru platitori devin impovaratoare si sufoca economia. Corectia bugetara este inevitabila. Este dureroasa, dar inevitabila. In plus, sa nu ne cream iluzii cu inflatia. Romania este tara membra a UE, BNR este banca in sistemul bancilor centrale europene si noi nu putem sa monetizam datoria publica precum in SUA. Pana sa ajunga la inflatie, finantarea deficitului trece prin banci. Daca bancile ajung la un grad de expunere dupa care considera ca nu mai pot imprumuta statul, atunci finantarea deficitului bugetar va deveni o problema, sa spunem tehnica. Limita fizica de a face un deficit bugetar inalt este destul de acuta. Iluzia ca am gasit solutia la un deficit bugetar mai mare depinde de pietele externe. Cand banca mama cumpara obligatiuni romanesti, banca fiica de aici se considera expusa pe statul roman si cu titlurile de stat pe care le cumpara din Romania si cu cele din pietele internationale. A crescut expunerea bancilor romanesti intr-un an si jumatate pe titluri de stat de la 3,5 % spre 15%. Este o crestere foarte mare.

- Noi nu avem nici spatiu de relaxare fiscala, mai ales daca introducem cheltuielile rigide cu dobanzile. Daca ai avut 1-2 % cheltuieli cu dobanzi si ajungi la 3% ce ai facut? Orice amanare a masurilor nu face decat sa ne adanceasca in probleme de finatare a deficitului bugetar. Si datoria publica a crescut foarte mult, daca nu se opreste la 40 se va duce spre 60%.

Nu putem forta bancile sa dea credite, nu ele trebuie sa relanseze economia

- N-o sa reusim niciodata sa fortam bancile sa de credite sectorului neguvernamental daca nu va exista o sporire a increderii, o anumita perspectiva de crestere economica. Cum sa dea o banca credite unui sector cand stie ca nu iese din recesiune, cand de dimineata pana seara sunt numai stiri negative? A tipa la banci ca ele nu-si fac datoria, nu e o solutie. Am auzit chestia asta de prin 1990, cum ceva nu merga bine in Romania se tipa ca ce fac bancile. Ele sunt prudente, nu ele trebuie sa fie in fruntea relansarii, ca nu acesta este rolul lor.

- Nici acum nu inteleg cum avem atatea dificultati structurale in atragerea fondurilor comunitare. Aici sunt sume imense si dovedim ca nu stim sa le atragem. Ce sta in spatele acestei inabilitati nationale? Noi nu prea discutam aceasta chestiune, decat daca intram in adancime si vedem in ce cerc vicios am ajuns.