
Cu multa durere anuntam vestea trista a trecerii in vesnicie a celui ce
a fost Petru Dugulescu, in urma unui atac de cord, joi 3 ianuarie 2008
la ora 20:20, ora Romaniei.
Pastor,
poet si politician, nascut in Noiembrie 18, 1945 intr-o familie de
credinciosi in Chelmac, judetul Arad, Petru Dugulescu a devenit foarte
cunoscut in lumea libera anti-comunista dupa revolutia din Decembrie
1989 si actul sau curajos de a indemna timisorenii prezenti in Piata
Operei si de a-i conduce in rugaciunea Tatal Nostru.
In
vremurile comuniste a fost un predicator cunoscut in comunitatile
evanghelice din Romania si nu numai, pentru curajul cu care a predicat
Evanghelia si devotamentul plin de sacrificiu cu care a luptat pentru
constructia Bisericii Baptiste Betel din Timisoara, cu riscul de a fi
fost inchis sau chiar asasinat. In acea perioada a fost chemat la
militie, retinut si interogat de nenumarate ori. A fost amenintat cu
moartea sa si a membrilor familiei sale. A intrat in atentia si
protectia Ambasadei S.U.A. si a ambasadorului Funderburk precum si a
unor congresmeni americani crestini.
A facut tot ce i-a stat
in putinta pentru a putea finaliza lucrarile de constructie a bisericii
din orasul studentesc care-l considera strategic tocmai din acest punct
de vedere. Era important in viziunea pastorului Dugulescu ca Timisoara
sa aibe o biserica baptista mare, cu o cladire adecvata, unde tinerii
studenti evanghelici veniti din toata tara, pentru a studia la
Timisoara, sa aibe un loc de inchinare unde sa fie incurajati si in
slujirea in biserica, fiecare dupa darurile sale.
Despre viata
sa de pastor in vremea comunista au scris renumiti autori americani,
precum si Chuck Colson in cartea sa “The Body”. Ulterior pastorul
Dugulescu a detaliat oprelistea comunista din Romania impotriva
crestinilor si tentativele de ucidere a sa duse de securitatea romana
in cartea: “Ei mi-au programat moartea”.
A fost deputat al
Partidului National Taranesc Crestin Democrat din 1992 pana in prima
parte a anului 2000, cand si-a dat demisia din acest partid si a ramas
independent pentru urmatoarele luni pana la terminarea mandatului. A
fost parte din Comisia pentru Drepturile Omului precum si in Comisia de
Politica Externa a Parlamentului Romaniei.
In tot acest timp nu s-a
sfiit sa umble la fratii sai evanghelici, baptisti si penticostali,
cerandu-le ajutorul in proiectele sale caritabile care i-au coplesit
atentia.
A fondat casa pentru copii orfani si copiii strazii
numita “Fratii lui Onisim” din Timisoara, precum si misiunea de
caritate si evanghelizare “Isus Speranta Romaniei” prin care a
organizat Marsul Invierii, o adevarata demonstratie unionista crestina
a tuturor confesiunilor crestine in scopul marturisirii publice a
Mantuitorului Iisus Hristos Cel Inviat!
In ultimii 15 ani a fost
invitat in fiecare an in Statele Unite sa ia parte in primele zile ale
lunii februarie la “Micul dejun prezidential de rugaciune” la Casa
Alba. Primele sale vizite le-a facut impreuna cu regretatul poet Ioan
Alexandru. Anul acesta insa locul lui Petru Dugulescu va fi gol.
A
publicat volumele de poezii “Calatorii Enigmatici” si “Apus de
Mileniu”, precum si cartile “Ei mi-au Programat Moartea”, tradusa in
limba engleza sub titlul “Repenters”, precum si recenta carte
“Democratie si Persecutie”.
In ultimii ani a fost tot mai des
tinta unor atacuri aduse la identitatea si caracterul sau carora a
cautat sa le tina piept cu demnitate si dragoste, urmand pilda
Invatatorului si Mantuitorului sau.
In cele din urma, tot
tonul persecutiei abuzive, un astfel de articol scris tendentios la
adresa lui ce a fost publicat in ultima zi a anului 2007 in presa
locala din Timisoara, mai precis in ziarul “Banateanul”, se pare ca i-a
culminat starea de stres si i-a pus capat zilelor printr-un infarct.
Fotografia pastorului Dugulescu a fost publicata pe prima pagina a
ziarului “Banateanul” si facea trimitere la articolul cu pricina care
continea informatii luate de pe internet din blogul “Centrului de
Istorie si Apologetica”.
La foarte scurt timp dupa ce a fost
anuntata moartea fulgeratoare a pastorului Dugulescu informatiile de pe
internet pe blogul amintit au fost retrase cu urmatorul comunicat: “In
urma vestii primite despre moartea fratelui Petrica Dugulescu, din
respect si compasiune pentru familia indoliata, am retras articolul
referitor la dumnealui. Bunul Dumnezeu sa isi reverse harul si mila Sa
si sa mangaie pe toti cei indurerati.”
Intr-un fel este exact ca
si cum detinatorul blogului ar fi dat drumul la gazul din butelie, iar
dupa explozie a inchis robinetul “din respect si compasiune”.
Pentru
ca despre pastorul Dugulescu merita si vreau sa scriu mai mult, pentru
ca mi-a influentat gandirea crestina inter-confesionala si mi-a ajutat
sa inteleg importanta implicarii in mass-media si a slujirii lui
Dumnezeu prin acest mod, pentru ca mi-a fost un bun mentor si prieten,
am sa revin cu un articol biografic mai amplu cautand sa explic mai in
detaliu lupta de dezinformare dusa impotriva lui de insasi fratii sai.
Deocamdata scopul acestui anunt a fost de a anunta cititorii ziarului
Romanian Tribune de faptul ca Petru Dugulescu, acest gigant al
credinciosilor evanghelici, nu va mai fi printre noi.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Domnul
Dumnezeu sa dea mangaiere familiei indoliate: sotiei Marioara si
copiilor Ligia, Cristina, Cristian si Eunice, precum si familiilor lor.
Articol
publicat initial la data de 3 ianuarie a.c. in editia electronica a
ziarului Romanian Tribune la adresa: www.RomanianTribune.NET