Angela
Merkel vrea sa evite repetarea situatiei in care Germania si mai ales
cetatenii ei sa plateasca pentru „nechibzuinta" bugetara a Greciei,
tara care a fost salvata de la faliment doar prin eforturile conjugate
ale tarilor membre din Uniunea Europeana. Totodata, Germania face
presiuni ca astfel, fondul de ajutor pentru statele comunitare, care
are o perioada de valabilitate pana in 2013, sa nu devina o obisnuinta
pentru tarile UE, o supapa care sa incurajeze politicile bugetare
riscante in spatiul european.
Jurnalistii de la revista germana „Der Spiegel" considera ca planul
Berlinului va intampina rezistenta din partea statelor membre, mai ales
pentru ca prevede pierderea suveranitatii economice a statului aflat in
insolventa. Primele care vor protesta fata de strategia lui Merkel vor
fi Grecia, Spania si Portugalia, comenteaza publicatia germana, pentru
ca ele se afla intr-o situatie economica dificila.
Statul si investitorii, buni de plata
Setul
de reguli la care au lucrat expertii in finante din Guvernul german
prevede ca in momentul in care o tara a intrat in insolventa efectiva,
statul si investitorii care au cumparat obligatiunile acestuia sa fie
principalii contributori la redresarea economica, dar sa suporte si
principalele consecinte negative (costurile falimentului).
Cu
alte cuvinte, investitorii care au cumparat obligatiunile statului
aflat in incapacitate de plata vor trebui sa accepte pierederea unui
procent din sumele investite.
Fraiele, preluate de „Clubul de la Berlin"
Partea
planului german care va provoca cele mai aprinse discutii va fi insa
aceea care prevede ca statul aflat in insolventa va fi obligat sa
accepte o „guvernare externa" care ii va coordona politica economica,
in vederea redresarii. Desi inca nu sunt cunoscute toate detaliile
acestui plan, potrivit „Der Spiegel" este foarte probabil ca aceasta
„guvernare de serviciu" sa fie numita de o noua structura, un asa-numit
„Club de la Berlin" format din membri ai grupului statelor
industrializate G-20.
Executivul extern va fi ales dintre
finantistii care sunt in tema cu situatia economica a regiunii in care
se afla statul in incapacitate de plata. Fondul Monetar International
va avea si el un cuvant de spus in reechilibrarea financiara a tarii,
fixand anumite conditii guvernului tarii respective, ca sa-i acorde
ajutor .
Problema unui guvern extern presupune insa
amendarea Tratatului de la Lisabona, o corvoada daca ne amintim cat a
durat adoptarea lui de toate cele 27 de membre UE. „Trebuie sa facem in
asa fel ca, in situatii extreme, statele sa poata fi declarate
insolvente fara sa puna zona Euro in pericol", a declarat ministrul
german de Finante, Wolfgang Schauble.
Eforturi pentru un euro stabil
Cancelarul
german a dat de inteles, inclusiv intr-o declaratie publicata ieri de
„Handelsblatt", ca va merge pana la capat cu planul de securizare a
zonei Euro in situatii de urgenta, cum ar fi falimentul unui stat
membru. Merkel a reiterat ca un euro puternic este vital pentru
Germania. „O moneda stabila este indispensabila pastrarii increderii
populatiei in economia de piata pentru ca intareste puterea de
cumparare", a declarat cancelarul german.
Potrivit
aceleiasi publicatii, Merkel si-a reiterat pozitia ca stabilitatea euro
poate fi asigurata doar prin reguli clare privind situatia in care un
stat nu respecta Pactul de Stabilitate, ce stabileste limitele de
deficit bugetar in zona euro.
Monitorizare reciproca a bugetelor in UE
Un
sprijin neasteptat pentru ideea germana, de renuntare la programele de
sprijinire a economiilor nationale, implementate in timpul crizei
financiare mondiale vine din partea Slovaciei. Noul premier de la
Bratislava, liberala Iveta Radicova, refuza sa aprobe pachetului
financiar de ajutor pentru Grecia, desi fosta guvernare slovaca isi
daduse acordul pentru ajutorul comunitar in valoare de aproape 800 de
milioane de euro.
In asentimentul propunerilor germane
pare sa fie si angajamentul luat, ieri, de presedintia Consiliului
European. Potrivit EuObserver, Consiliul sustine monitorizarea
reciproca a bugetelor in UE incepand din 2011. Tarile membre vor pune
la vedere si strategiile economice nationale.
Bancher german condamnat pentru criza
Stefan Ortseifen
Fostul
director executiv al bancii germane pentru industrii IKB, Stefan
Ortseifen, a fost gasit vinovat de instante pentru manipularea pietei
si contributie la criza financiara din Germania. El a primit o pedeapsa
de 10 luni de inchisoare cu suspendare si o amenda de 100.000 de euro,
bani care vor ajunge in proiecte de caritate.
Ortseiefen
a utilizat gresit, se pare, cu buna stiinta, miliarde de euro din banii
IKB in piata creditelor subprime, adica acele credite ipotecare
acordate celor care nu puteau sa se imprumute la prima mana, pentru ca
nu aveau bonitatea necesara. Ba mai mult, el a insistat asupra faptului
ca „turbulentele de pe piata americana nu au capacitatea de a afecta
IKB" pentru a ridica artficial valoarea actiunilor bancii . Cateva zile
mai tarziu, banca germana era la un pas de faliment.
Investitii cu risc ridicat
„Scopul
lui Ortseifen a fost sa manipuleze pretul actiunilor. El a minimalizat
astfel riscul creditelor ipotecare", a declarat procurorul german, Nils
Bussee. IKB a fost una dintre cele mai afectate banci germane in urma
crizei creditelor ipotecare cu grad de risc ridicat, acumuland o
expunere de 17,5 miliarde euro pe piata creditelor subprime.
Banca,
ce oferea imprumuturi pentru aproximativ 10 la suta dintre cele mai
mari companii din Germania, a fost salvata in 2007 printr-o operatiune
coordonata de banca centrala si de principalul actionar, banca detinuta
de guvernul german, KfW.
Costurile de salvare a IKB s-au
ridicat la peste 6 miliarde de euro. Ortseifen este primul bancher
german, care a contribuit la declansarea crizei financiare in Germania,
care a fost inculpat de instante.
Magda Crisan - Adevarul
http://www.adevarul.ro/international/Tarile_falimentare-pedepsite-_cu_un_guvern_extern_0_298170743.html