Tribuna Romaneasca | Romanian Tribune - Ziarul românilor-americani editat la Chicago – ISSN 1556-1135
Tribune Romaneasca | Romanian Tribune
Tribuna Romaneasca | Romanian Tribune
An independent publication of:
Romanian-American Network Inc. (NFP-NGO)
The largest Romanian newspaper
in United States.
Din Editia Tiparita:
Ultima Editie Tiparita:
RomanianTribune - Prima Pagina - Editia 249
Newsletter:
Pentru a primi versiunea electronica a ziarului, introdu adresa de e-mail aici:
Aboneaza-te

EUGEN TOMAC: 250.000 de romani sunt lipsiti de drepturile elementare in Valea Timocului

Foto: Eugen Tomac (Secretar de Stat - Sef al Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni in Guvernul Romaniei) a crescut in sudul Basarabiei

Cum trateaza Ucraina romanii? Dar Sofia? Respecta Ungaria promisiunile de protejare a romanilor? Cum e sa fii roman in Valea Timocului? Situatia celor aproape un milion de romani care traiesc in tarile vecine Romaniei este sumbra in cele mai multe cazuri.

Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat intr-un interviu realizat de adevarul.ro ca in Ucraina continua o practica "mostenita de la colosul sovietic", indreptata impotriva minoritatii romane, iar in Bulgaria romanii au doar un liceu si o biserica la Sofia si "lucrurile sunt destul de ingrijoratoare".

Despre romanii din Valea Timocului, Tomac a spus ca aproape 250.000 sunt "lipsiti de drepturile elementare pe care un stat democratic trebuie sa le asigure unei minoritati". Iar in Ungaria "am ajuns in situatia greu de inteles si de acceptat ca in interiorul Autoguvernarii sa se discute mai mult in limba maghiara decat in limba romana"

TRANSCRIPTUL INTERVIULUI:

Ati declarat recent ca situatia romanilor din sudul Basarabiei este „alarmanta" pentru ca Ucraina duce o politica de „deznationalizare" si de „asimilare" a populatiei romanesti. Sunt vorbe grele.

Eu as face un pas in spate si as spune ca ilustrul Nicolae Iorga spunea ca Romania este o tara locuita de romani si inconjurata de romani. Nu s-a schimbat foarte mult situatia.

Referitor la afirmatiile mele privind romanii din sudul Basarabiei, intr-adevar lucrurile sunt extrem de dificile in momentul de fata. Pentru mine e foarte dificil sa vorbesc despre romanii din aceasta zona, pentru ca intamplarea face ca sunt unul dintre romanii norocosi din aceasta zona, care a ales sa vina la studii la Bucuresti in calitate de bursier al statului roman si intamplarea a facut sa ajung in aceasta pozitie.

Lucrurile par destul de dure in momentul in care te trezesti intr-o realitate in care a spune cuvantul roman reprezinta un act de curaj. Acest lucru se intampla astazi in sudul Basarabiei. Si spun asta din proprie experienta.

Eu am studiat intr-o scoala in care se preda limba romana dar nu exista un curs de Istoria romanilor. Intotdeauna cand ridicam aceasta problema, raspunsul era ca vom studia despre istoria statului in care locuim si despre „Istoria tinutului natal", exact asa se numea cursul respectiv, in care se promova istoriografia sovietica, precum ca suntem moldoveni, nu avem nimic in comun cu cei de peste Dunare, asta desi o parte din familia mea locuia la Galati.

Toate acestea fac parte dintr-o realitate cu care oamenii se confrunta si astazi. A existat in politica statului tarist o tendinta permanenta de a deznationaliza populatia majoritara din intreaga provincie Basarabia.

Cati romani sunt in Ucraina?

Chiar daca sunt divizati intre romani si moldoveni, numarul lor este de aproape 500.000, deci un numar destul de mare.

Sunt pe cale de disparitie?

In localitatea in care m-am nascut eu s-a nascut maresalul Alexandru Averescu. Pentru romanii din aceasta zona, el reprezinta un simbol si nu puteam sa accept ideea ca asemenea personalitate sa nu fie in nici un fel promovata sau adusa drept un simbol al localitatii decat de catre cei in varsta, care, de multe ori, vorbeau in soapta de frica autoritatilor.

Aceasta teama exista din pacate si in continuare, pentru ca, desi au existat schimbari democratice dupa 1990 in Ucraina, practica aceasta aplicata impotriva minoritatii romane, mostenita de la colosul sovietic, nu a incetat. Si este regretabil ca, in continuare, exista aceasta tendinta a autoritatilor ucrainene de a diviza comunitatea romaneasca intre romani si moldoveni.

Asta e unul din motivele care ingreuneaza dialogul nostru bilateral.

Acest lucru vi-l spune un roman care 16 ani a locuit in aceasta zona si care pastreaza in continuare un contact destul de strans cu regiunea.

Dar Romania si Ucraina au semnat un tratat de buna vecinatate, cu referiri si la minoritati, exista acorduri internationale semnate de Ucraina. Ne spuneti practic ca toate astea sunt doar pe hartie si ca, de fapt, in realitate, nu se intampla asa?

Aceasta este o realitate pe care noi o cunoastem foarte bine si stim care ii sunt radacinile.

Noi speram ca totusi va sosi momentul cand autoritatile ucrainene vor intelege ca doar incurajand adevarul in ceea ce priveste populatia vorbitoare de limba romana vom putea depasi anumite tensiuni care au existat in relatia noastra.

Vedeti, de foarte multe ori, statele isi asuma ca vor respecta si Conventia-cadru privind protectia minoritatilor nationale si Carta limbilor minoritare, insa in momentul in care trebui sa le pui in practica, de foarte multe ori exista aceasta tendinta de a lasa lucrurile la o interpretare destul de larga in ceea ce priveste identitatea romaneasca.

Noi intelegem foarte bine care a fost interesul sovieticilor de deznationalizare a populatiei romanesti, dar nu intelegem de ce trebuie sa se insiste in continuare pe aceasta formula, pentru ca a diviza comunitatea romaneasca in doua nu inseamna ca dispar problemele.

Si mesajul nostru a fost mereu acesta, de a abandona aceasta practica pe care au promovat-o autoritatile sovietice.

Dar URSS a cazut de mult. De ce si acum aceeasi politica impotriva romanilor?

Noi intotdeauna incurajam comunitatile romanesti sa fie cetateni loiali ai statului in care locuiesc si sa fie buni romani, sa isi pastreze spiritualitatea romaneasca.

Noi de foarte multe ori privim cu nedumerire aceste iesiri isterice prin care se trimit mesaje neprietenoase catre comunitatea romaneasca.

Pentru noi, o minoritate nationala este o bogatie pentru stat si de aceea Romania acorda o atentie sporita minoritatilor si le ofera o serie de facilitati concrete pentru a-si pastra patrimoniul care ne ofera si noua posibilitatea de cunoste cat mai bine intregul set de valori care reprezinta o natiune.

Din acest punct de vedere nu intelegem nici noi de unde izvoraste aceasta neincredere si acest mesaj extrem de neclar transmis minoritatii romane.

A existat la un moment dat, in alta epoca, tendinte a deznationaliza, dar uneori nu ne explicam de ce exista in continuare o mostenire in ceea ce priveste relatia cu romanii.

Pentru ca exista situatii in care primim gesturi de intelegere, dar in momentul in care trebuie puse in aplicare, se intampla altceva, si din acest punct de vedere lucrurile ne preocupa in mod real si ne ingrijoreaza in acelasi timp.

Cu alte cuvinte, Romaniei i se promite la nivel oficial una si alta se intampla.

Da, in practica se intampla altceva, pentru ca, si va dau un exemplu simplu, exista o localitate in raionul Chilia, regiunea Odessa, locuita compact de romani. In urma cu 7 ani, scoala, desi era cu predare in limba romana integral, a fost trecuta la predare in limba rusa si ucraineana.

Ati cerut explicatii?

Sigur ca da. Explicatiile sunt uneori la fel de greu de inteles ca si aceasta tendinta de a diviza comunitatea romaneasca, pentru ca ele nu au nici un fel de legatura cu respectarea unor drepturi elementare legate de educatie.

Aceasta tendinta ne ingrijoreaza si vom insista in continuare ca asa cum Romania respecta minoritatea ucraineana si minoritatea romana sa fie respectata. Este fundamental pentru a transforma din elementul comunitate un liant care uneste societatile noastre, nu le divizeaza.

Ati fost recent la romanii din Vidin, Bulgaria. Care e situatia lor, pentru ca Bulgaria nu recunoaste minoritatile etnice desi e in Uniunea Europeana?

E a treia vizita pe care o fac acolo in calitate de secretar de stat. Am vrut sa dam un mesaj politic foarte clar ca ne preocupa situatia vorbitorilor de limba romana din Bulgaria, pentru ca vorbim atat de romanii din Bulgaria cat si de cei care se revendica drept vlahi, vorbitori de limba romana si mai avem o comunitate foarte importanta, cea a vorbitorilor dialectului aroman. Toti sunt romani.

Intr-adevar, lucrurile si la alest capitol sunt destul de ingrijoratoare, pentru ca in afara de un liceu in Sofia, in care se preda in limba romana, comunitatea romaneasca din statul vecin nu beneficiaza de acelasi tratament pe care Romania il ofera comunitatii bulgare. Aici avem un parlamentar bulgar, avem liceu cu predare in limba bulgara.

Acest subiect este permanent pe agenda Ministerului de Externe si de fiecare data am discutat despre necesitatea de a se acorda mai multa atentie comunitatii romanesti. Vom insista in continuare ca vorbitorii de limba romana din statul vecin sa beneficieze de drepturile elementare pe care un stat european are obligatia sa le asigure unei minoritati precum e cea romaneasca.

Noi nu vom inceta sa sustinem programele culturale, educationale, vizitele, bursele pentru tinerii romani din Bulgaria, astfel incat sa putem sa consolidam increderea romanilor de acolo, pentru ca aceasta distanta care a existat din timpul perioadei totalitariste a semanat neincredere in propriile forte si atunci comunitatea romaneasca este extrem de rezervata in a-si asuma o serie de drepturi pe care e indreptatita sa le ceara de la statul bulgar.

Ceea ce pentru noi este imbucurator este ca exista foarte multi tineri care sunt constienti ca sunt romani si nu mai cad prada acestor valuri de propaganda anti-romaneasca care a existat nu numai in Bulgaria ci si in alte state vecine si care au descurajat romanii sa-si asume identitatea.

Acest lucru este foarte important pentru ca sunt convins ca si pentru romanii din Bulgaria vor veni timpuri mai bune. Esential este ca pe agenda noastra ei reprezinta o prioritate.

Cati romani sunt in Bulgaria?

Din estimarile noastre avem peste 150.000 de vorbitori de limba romana.

Deci romanii din Bulgaria au doar un liceu?

Este liceul Mihai Eminescu din Sofia, mai avem o biserica romaneasca la Sofia, nucleu puternic pentru comunitatea romaneasca..

E foarte putin totusi.

Cu siguranta ca e foarte putin, romanii sunt concentrati in alte regiuni si le este mai aproape sa vina la Craiova, de exemplu.

Nu dispare sentimental national daca ei nu au scoala, nu au biserica, nu au carti?

Acest lucru incercam sa il recuperam astazi. Aici sunt zone in care au existat romani dintotdeauna. Noi incercam sa recuperam, pentru ca in perioada 1940-1990, subiectul identitatii nu a existat pe agenda, directiva de la Moscova era foarte clara. Soveticii au avut o anumita politica in privinta minoritatilor. Bulgaria a promovat acest mesaj de deznationalizare si nu doar in cazul romanilor.

Deci Bulgaria ii ajuta pe romani sa isi pastreze traditiile sau ii impiedica?

Vom considera ca ii ajuta atunci cand vor avea scoli cu predare in limba romana, cand romanii vor fi recunoscuti drept minortate nationala, cand vor fi introdusi in tabelul de recensamant.

Sa trecem in Serbia. Romanii din Valea Timocului, spre deosebire de cei din Voivodina, nu au beneficiat niciodata de drepturi specifice minoritatilor nationale. Au fost privati de activitati culturale, educative si religionase in limba materna. Ce se intampla acolo?

Ati subliniat bine acest dublu tratament pe care statul sarb il aplica minoritatii romanesti. Noi ne-am fi dorit ca romanii din Serbia sa se bucure de aceleasi drepturi indiferent ca locuiesc la Negotin, Novi Sad sau Varset.

Situatia in Valea Timocului este delicata in primul rand pentru ca, desi dupa 1990 au existat contacte timide, romanii din aceasta zona au fost, cu regret o spun, o lunga perioada de timp au fost uitati de Bucuresti si acest lucru se simte si astazi. In desele contacte pe care le avem cu liderii romanilor din aceasta zona inca mai avem discutii foarte interesante si lungi care despre care sunt diferentele intre vlahi, romani, rumani. Acest lucru este benefic si important pentru ca oamenii isi pun aceste intrebari.

E o o zona in care a-ti asuma identitatea a reprezentat un act de curaj.

Astazi avem o comunitate de aproape 250.000 de romani lipsiti de drepturile elementare pe care un stat democratic trebuie sa le asigure unei minoritati: educatie in limba romana, acces la mijloace media in limba romana, libertatea religioasa in limba materna nu este respectata.

Prin ambasada noastra de la Belgrad si in contactele dese pe care le-am avut in aceasta zona ii asiguram pe romani ca vom face tot ce ne sta in putinta pentru ca Serbia sa le acorde drepturi, pentru ca noi vrem ca prin comunitate sa avem o punte cat mai solida care imbunatateste relatia noastra cu Serbia, noi nu avem nevoie de tensiuni.

Asa cum cetatenii romani de etnie sarba din Romania se bucura de toate drepturile, au parlamentar, beneficiaza de un buget deloc de neglijat pentru activitatile de prezervare a identitatii, acelasi lucru trebuie sa il obtina si romanii din aceasta zona.

Nici romanii din Ungaria nu stau foarte bine. Autoguvernarile romanesti sunt conduse de ne-romani, sunt multe exemple. Care e situatia?

Fenomenul acesta de etno-bussines ne preocupa in mod special.

Este o problema grava?

Este o problema dificila, pentru ca daca o institutie care are menirea de a sluji comunitatea romaneasca isi schimba obiectivul in timpul jocului, isi pierde din mesaj. Acest lucru se intampla din pacate in Ungaria. Legea nu interzice in Ungaria unui minoritar sa se revendice drept roman, sa isi adune un grup de sustinatori, sa candideze si sa obtina o pozitie importanta.

Am ajuns in situatia greu de inteles si de acceptat ca in interiorul autoguvernarii sa se discute mai mult in limba maghiara decat in limba romana. Desi este o institutie a romanilor.

Deci aceste lucruri e greu sa le acceptam. Dar s-au facut si pasi importanti, e important ca romanii au un roman acum in Parlamentul de la Budapesta, deputatul Gheorghe Simonca, care sustine foarte mult activitatea comunitatii romanesti.

Ne-am fi dorit ca toate angajamentele pe care Ungaria si le-a asumat in ceea ce priveste romanii din aceasta zona, Jula, sa fie respectate.

Ati spus ca nu intelegeti reactiile guvernelor in privinta romanilor din respectivele state. Unde se rup promisiunile facute Romaniei? Unde e fisura?

In primul rand, as sublinia urmatorul fapt. In ultimii cinci ani de zile, acest subiect nu a lipsit de pe agenda bilaterala, ma refer aici la nivel de sef de stat, premier, ministru de externe, ceea ce este foarte important.

Mai mult decat atat, statele vecine au inteles ca Romania nu va ceda, vom fi in continuare la fel de perseverenti ca minoritatea romaneasca sa fie respectata.

Noi nu facem decat sa insistam in continuare, atat cu mecanisme bilaterale, cat si europene, pentru a face cat mai clara vocea Romaniei in relatia cu vecinii. Progrese se fac, dar foarte timide.

Ne ramane sa cerem, sa insistam ca exact ceea ce ofera si Romania minoritarilor din tara noastra sa li se ofere romanilor care locuiesc pe teritoriul statelor vecine. Este fundamental acest lucru.

Care e zona cea mai grea pentru romani si care e cea mai primitoare?

Nu as raspunde in acesti termeni. In egala masura ne preocupa si situatia romanilor de la Vidin si a celor din Valea Timocului si a celor din Transnistria si cine ridica deseori aceasta intrebare, fie la Bucuresti, la Chisinau sau in alta zona, de ce Romania este interesata de situatia din Transnistria, pai in primul rand pentru ca avem un interes direct acolo, exista populatie vorbitoare de limba romana si pe noi ne preocupa situatia acestor oameni.

Ce metode de presiune are statul roman pentru ca statele vecine sa respecte comunitatile romanesti?

Noi vom fi perseverenti si vom insista in continuare si daca va fi cazul vom apela la toate mecanismele europene care ne permit sa punem presiune asupra unui stat sau altul.

Dialogul bilateral este cel mai bun. Solutiile radicale nu-si mai au rostul in zilele noastre, dar Romania va insista fara ezitare cand va fi cazul. Romanii nu au nicio vina pentru ca s-au nascut pe teritoriul unui stat sau altul si nu trebuie sa se simta amenintati doar pentru faptul ca sunt romani.

Romania aloca suficienti bani pentru ajutorarea romanilor din zonele cu politica ostila?

Cand vorbim de resurse, este intotdeauna loc de mai bine. Nu as putea sa spun ca bugetul pe care Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni il pune la dispozitie pentru programe si proiecte raspunde intru totul realitatilor din teren.

Dar as face o completare si as sublinia ca e pentru prima data cand un Guvern, dupa 1989, isi asuma prin programul de guvernare un pachet de masuri concrete in ceea ce priveste romanii de pretutindeni, este capitolul 28 din Programul de Guvernare. De asemenea, in Strategia de Aparare a Romaniei, comunitatile romanesti de pretutindeni reprezinta o prioritate pentru statul roman. Mai mult decat atat, este la fel de important ca in cadrul Parlamentului s-a infiintat o comisie pentru romanii de pretutindeni.

Toate aceste progrese cu siguranta vor schimba si acest raport in ceea ce priveste sustinerea financiara a comunitatilor romanesti.

In 2010, in plina criza, romanii din strainatate au primit un suport substantial din partea Romaniei. Anul trecut, pentru prima data, numarul bursierilor care vin la studii din Moldova a fost majorat de la 1.000 pana la 5.000 de burse. In perioada interbelica, in 20 de ani, din Basarabia au venit la studii in Regat 6.000 de tineri.

Sunt pasi concreti pe care statul roman ii face si doresc sa ii asigur prin intermediul dumneavstra si pe ceilalti romani ca se vor bucura de atentia cuvenita din partea statului roman pentru consolidarea si prezervarea identitatii. Este o prioritate pentru noi.

Mai cititi pe acest subiect:

"Cetatenia romana inseamna tradare de stat in Ucraina"

Frica de a te declara roman

Ionel Dancu - Adevarul

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Valea-Timocului-lipsiti-drepturile-elementare_0_423558223.html
Trimite acest articol pe e-mail Tipareste acest articol
Cautare:
Gaseste un cuvant cheie folosind aceasta optiune:
Cauta in site
Alex Duta Web Design
Pagina Principala | Despre Ziar | Publicitate | Programare Editii | Distributie | Abonamente | Redactie | Contact | Sponsori
© www.RomanianTribune.net