Fara a
fi considerat o boala, stresul a facut foarte multe victime care au ajuns pe
patul de spital. Problemele cardiace, insomniile, migrenele si ulcerul sunt
afectiuni ce apar pe fondul stresului. O alta consecinta a acestei stari este
scaderea imunitatii. Nu ne-am propus sa vorbim despre multele efecte nefaste
ale stresului, ci sa va prezentam o metoda de combatere a acestuia cu ajutorul
magneziului, zincului si cuprului.
Sursa
de inspiratie ne-a fost volumul “Cum sa traim mai mult si mai bine”, al
carui coordonator este Dan Cheta, volum aparut la Editura Academiei Romane.
Magneziul
Magneziul
este un micronutrient esential in organismul uman. El este implicat in
metabolismul celular prin apartenenta la peste 300 de sisteme enzimatice. Are
functie sedativa si de combatere a stresului (prin diminuarea secretiei de
catecolamine indusa de aceasta), cu rol major in sanatatea somatica si psihica
si in mentinerea starii de bine. Dar ce efect are deficitul de magneziu?
Cresterea vulnerabilitatii la stres prin fragilizarea structurilor biologice.
In mod reciproc, stresul induce reducerea de magneziu prin lipoliza stimulata
de catecolamine (acizii grasi liberi rezultati din aceasta). Mai mult, valorile
scazute ale magneziului determina aparitia bolilor cardiace, dificultatilor in
respiratie si a insomniilor care afecteaza intregul metabolism.
Prin
urmare, consumati alimente care furnizeaza un astfel de mineral. Alimentele
bogate in magneziu pot fi consumate impreuna cu cele care contin calciu si
vitamine. Astfel, magneziul se asimileaza cel mai bine din leguminoase (mazare,
fasole, soia), nuci, arahide, cereale integrale, carne, lactate, oua. Este bine
sa stiti ca 100 de grame de germeni de grau contin 260 mg de magneziu, faina de
soia - 250 mg, fasolea - 180 mg; nucile -130 mg, faina integrala de grau -120
mg; spanacul - 70mg; orezul brun - 43 mg; bananele - 35 mg; porumbul - 23 mg;
orezul alb - 11mg.
Zincul
Pentru
ca organismul sa nu fie afectat de stres, asigurati-va ca furnizati necesarul
de zinc. Acesta are un rol indirect in apararea fata de stresul oxidativ prin
stabilizarea membranelor celulare, inhibarea productiei de radicali liberi
endogeni, participarea la formarea moleculelor de superoxiddismutaza (enzima cu
rol antioxidant major). Zincul are rol si in desfasurarea normala a functiilor
cerebrale si poate fi utilizat ca adjuvant in tratamentul unor boli psihice,
cum ar fi schizofrenia.
Printre
cei mai importanti nutrienti care nu trebuie sa lipseasca din dieta antistres
se numara si fructele de mare, cum ar fi stridiile, care contin cantitati
insemnate de zinc, dar si graul, nucile, semintele, ouale si carnea macra de
vita, de pasare, cerealele fortifiate, fasolea boabe si nucile sau alunele.
Ficatul de porc furnizeaza 9 mg de zinc, germenii de grau - 7 mg, painea
integrala - 5 mg, carnea de vita, galbenusul de ou sau ficatul de rata - 4mg,
soia - 3 mg, fasolea uscata, lintea, mazarea, pestele, crustaceele - intre 2 si
2,5 mg. In ceea ce priveste doza zilnica recomandata, aceasta este de 11 mg/zi
pentru barbati si 8 mg/zi pentru femei.
Cuprul
In
forma ionica, cuprul este implicat atat in generarea, cat si in protectia
impotriva speciilor reactive de oxigen localizate intracelular. Ca si zincul,
cuprul este cofactor major pentru superoxiddismutaza. Doza zilnica recomandata
de cupru pentru sistemul nostru metabolic este de 1,5-3 mg. Suplimentarea dozei
se poate face prin consumul de surse naturale de cupru, precum fructele de
mare, vinul rosu, ciocolata, nucile, fasolea, mazarea, ciupercile, semintele,
cerealele, crustaceele. Carenta de cupru poate duce la anemie, oboseala si
tulburari de respiratie. Insa este destul de rara in cazul adultilor, deficitul
de cupru fiind specific in general copiilor si in special prematurilor. Excesul
de cupru poate avea efecte adverse precum varsaturile, insomnia, caderea
parului, hipertensiunea. Persoanele cu hepatita, ciroza sau boala Wilson sunt
predispuse catre inmagazinarea cuprului in exces. De aceea, lor le este
recomandat sa nu ia nici un supliment de cupru.
Alte suplimente nutritionale.
De
efectele stresului va fereste si acidul folic, un antioxidant de buna calitate.
Acesta poate preveni acumularea de catecolamine indusa de stres in miocard.
Benefica este si tirozina, un aminoacid precursor al catecolaminelor, care
poate reduce efectele acute ale oboselii si stresului de natura psihosociala si
fizica asupra capacitatii de performanta.
Gina Matei- Jurnalul National