Viata sanatoasa - Alimentatie sanatoasa > Cum maturam otravurile din organism

Cei mai multi oameni, cand viseaza frumos de le vine sa nu se mai trezeasca din visarea roza, ei bine, pe aripile visului isi vad imaginea cu silueta trasa prin inel, subtirei si mladiosi, de parca n-ar mai avea revarsata ditamai burta si ar fi disparut stratul de slanina depus cam peste tot.
Din pacate, la cei mai multi, visul acesta cu ei falnici, agili si subtiri, e un abur optimist care se imprastie, cand, in fiecare dimineata, oglinda nu iarta aratand o silueta butucanoasa. Asa ca, in fiecare zi, grasii isi propun sa faca foamea si sa duca razboiul cu kilogramele in plus. Razboi amarnic, fiindca multe chinuri sunt necesare ca sa muti acul cantarului macar cu un kilogram mai jos. Nu exista publicatie, vanduta si pe peronul garii, care sa nu iti ofere o reteta de slabit. Numai ca retetele de slabire pica precum o pedeapsa, pica precum o condamnare si, in cele mai multe cazuri, starea de “pune-ti pofta-n cui” te slabeste pentru o luna, iar apoi revii la vechea greutate si la silueta de gras.
In realitate, regimul alimentar trebuie sa duca la o slabire sanatoasa, de durata. Dublat de faptul ca tabelele cu incarcarea calorica a alimentelor sunt tabele orientative. Trebuie avut in vedere ca, in general, avem un tipar al enzimelor, cel al inaintasilor. Deci s-a creat metabolismul adaptat mancarurilor locului, mancarurilor traditionale. Dupa circa cinci-sase generatii, celulele organismului sunt stampilate cu alimentele din regiunea unde a trait poporul respectiv. In cele mai multe zone ale Romaniei, traitorii in tara noastra sunt obisnuiti cu pasarea, porcul, vita si oaia. Iar in domeniul barnzeturilor: urda, casul romanesc. Romanul este obisnuit sa manance si branzeturi fermentate, precum branza de burduf, cascavalul si mai nou branza topita, insa, pe cat sunt de gustoase, acestea sunt grase, cu multe calorii si cam sarate. Oul este depozitul celor mai bune proteine. Insa el este acuzat, mai ales galbenusul, ca are mult colesterol. Romanii sunt obisnuiti mai ales cu ouale bine fierte, care sunt mai sanatoase decat cele “moi”, cleioase, prajite, omleta. Si, revenind la ideea de alimentatie traditionala, este bine sa mancam cat mai multe legume si fructe gustoase romanesti care, chiar daca nu sunt atat de mari si aspectuoase, au aroma, gust si unde si-a bagat mai putin coada madam Chimia. E important ca si animalele noastre sa fie hranite tot cu mancarea traditionala. E bine sa lasam animalele sa manance iarba si cereale romanesti si nu sa le indopam cu faina de peste. Si sa le ferim de injectiile cu hormoni sintetici de crestere agabaritica.
Garniturile
Decat sa manance atata paine, romanul ar fi bine sa se orienteze spre asa-zisele garnituri de langa carne. Astfel, orezul are doar 20% zaharuri si este satios. Nu te imbie sa mananci mult orez. Cel mai bine este ca orezul preparat sa porneasca de la orezul necojit, pentru a-i pastra coaja bogata in vitamine. Si cartofii sunt mai indicati decat painea, fiindca au aproximativ 20% zaharuri. Bineinteles ca trebuie evitati atat de gustosii cartofi prajiti. Si asta pentru ca acesti cartofi prajiti se imbiba cu ulei, iar prajirea degaja substante periculoase. Mai bune decat painea, ca garnitura, sunt pastele. Atunci cand ele sunt fierte, continutul in zaharuri este de 20%, asemanator orezului, cartofilor si mamaligii. Cu mare atentie trebuie sa fie oamenii si in privinta suplimentelor nutritive si a condimentelor. Suplimentele nutrivite cu B1 si B6 cresc pofta de mancare si grasii trebuie sa le dramuiasca. Condimentele nu trebuie folosite in exces. Unele condimente aduc multe beneficii. De exemplu, hreanul, care este un bun dezinfectant al tubului digestiv. Patrunjelul este foarte, foarte recomandat, pentru ca el curata sangele. Telina este indicata, fiindca are multe vitamine si alcalinizeaza organismul, tinand la respect resturile acide toxice. Legumele, mai ales cele radacinoase, cum ar fi morcovul, telina, patrunjelul, sunt cai sigure de spalare de otravuri a organismului, adica o benefica detoxificare.
Painea
Una dintre erorile facute de romani este ca mananca prea multa paine. Painea in exces prin numeroasele calorii ingrasa, dar strica si sanatatea. Painea este bogata in zaharuri, cam 50% venind pe calea amidonului. Painea contine niste substante, fitati, care sunt in antagonism cu hormonii tiroidei, asa ca, anuland secretiile tiroidiene, cel indopat cu prea multa paine are o reactie lenta in gandire si in miscare. Cea mai contraindicata este painea alba. Prelucrarea pe cale industriala a bobului de grau si inlaturarea cojilor duc la vaduvirea acestei paini de vitaminele si elementele atat de benefice. Este bine sa se manance paine neagra sau integrala, care prin bogatia in fibre usureaza tranzitul intestinal. O alta greseala este obiceiul de a praji painea, pasamite ca ingrasa mai putin. Idee eronata. Pentru ca prin prajirea painii se pierde apa si cresc zaharurile de la 50% la 80%. Nu este indicat sa mancam paine prea proaspata. Mai bine mancam paine veche de o zi. Iar painea ambalata si deja taiata in felii este doldora de conservanti chimici. Omul sa se multumeasca cu o jumatate de paine obisnuita pe parcursul intregii zile.
Mamaliga
Vorbim despre cereale. Pentru noi, in aceasta categorie de alimente, cea mai apropiata este mamaliga. E mai putin indesata in zaharuri decat painea. Ea are 20% glucide, nu 50% ca painea. Si se apropie la capitolul zaharuri de orez si de cartofi. Mamaliga vartoasa are jumatate din zaharurile painii. Iar mamaliga moale, terciul, un sfert din glucidele painii.

Florin Condurateanu
Jurnalul National