La fel cum ne pregatim de o aniversare in familie sau a unor dragi prieteni, asa trebuie sa ne pregatim pentru aniversarea propriului popor. Cu ganduri de bine, de sanatate, de prosperitate, cu flori si cadouri, cu tort si sampanie. Ramasa in istorie ca Unirea Mica, unirea din 24 ianurie 1859 este insa certificatul de nastere al Romaniei moderne.
La fel cum nu uitam datele de nastere ale parintilor, fratilor, prietenilor, tot asa nu trebuie sa uitam data noastra de nastere, a tuturor. Orinude ne-am afla in lume, oricat de departe sau de aproape de casa, de tara, a sarbatori ziua romanilor nu inseamna a sarbatori doar numele de Romania, ci prin faptul ca noi reprezentam Romania, ne sarbatorim de noi insine.
Cu bune si rele, cu realizari si esecuri trebuie sa ne imbratisam tara pentru care bunicii tai si ai mei au luptat sa o formeze, sa o apere. Datoria noastra civica este, sa ne amintim cine suntem, sa sarbatorim cine suntem, cu capul sus, stiindu-ne slabiciunile si punctele forte, si sa ne implicam in ceea ce putem deveni.
Fara unirea lui Alexandru Ioan Cuza din 1859, formarea Romaniei Mari din 1918 (prin intregirea cu Transilvana la 1 decembrie), ar fi fost o utopie. Principatele romane ar fi fost o prada usoara pentru Imperiul Otoman si cel Rusesc, pentru ca ar fi luptat singure pentru propria-i libertate. Ar fi luptat singure desi locuitorii lor erau din acelasi neam, din acelasi sange, cu aceleasi dorinte, cu aceleasi idealuri.
Ceea ce a realizat A.I.Cuza nu este doar un moment important in istoria poporului roman, ci este momentul din istoria poporului roman care a dat continuitate istoriei noastre nationale. Reformele din perioada domniei lui Cuza reprezinta inceputul de drum al Romaniei moderne, drum continuat, cu succes, de Regele Carol I al Romaniei.
Reuniti in “monstruoasa coalitie”, oamenii politici ai vremii, liberali si conservatori deopotriva, au fortat abdicarea lui A.I.Cuza, devenit despotic si autoritar, si au creat un moment prielnic pentru desavarsirea noastra ca stat national. “Monstruoasa coalitei” liberalo-conservatoare nu a fost atat de monstruoasa pe cat ii spune numele, ci salvatoare.
Deoarece Unirea nu era garantata decat pe perioda domniei lui Cuza, coalitia a gasit solutia salvarii nationale, prin solutia regala. Venirea Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a insemnat o noua etapa in istoria Romaniei. Etapa de construire a Romaniei.
Devenita Regat, Romania s-a transformat complet pe toate planurile: social, politic, economic, cultural, insitutional, de infrastructura. Acest progres i-a creat stabilitate, integritate, prosperitate, recunoastere internationala si independenta fata de Imperiul Otoman. Castigatorul Razboiul de Independenta, Carol I s-a batut pentru libertatea Romaniei, atat pe campul de lupta, fiind liderul armatei romane, cat si in cancelariile marilor puteri europene.
Monarhia a salvat Romania, care risca sa se dizolve dupa exilul lui A.I.Cuza. Tot monarhia a consacrat Romania, care avea una dintre cele mai avansate Constitutii ale vremii (cea din 1866), avea una dintre cele mai puternice moneda nationala (din aur fin, de 24 de karate), avea un ritm alert de dezvoltare, avea un popor liber, cu potential. Daca poporul nostru nu ar fi fost infectat cu cancerul comunismului, astazi eram si noi la nivelul Europei occidentale.
Regele Carol si-a iubit poporul, pe care l-a adoptat cu tot ce a avut el bun, cu tot ceea ce avea el rau si i-a creat prestigiu, i-a creat continuitate, i-a adus respect si un trai decent. Regele si-a facut tara casa lui si a avut grija de ea asa cum oricine are grija de casa lui: o apara, o infrumuseteaza, o modernizeaza.
Diferenta dintre monarhie si republica sta in diferenta dintre a avea propria casa sau de-a o inchiria.
Au trecut 149 de ani de cand romanii si-au exprimat dorinta de unitate nationla, care ne mai sunt astazi idealurile, aspiratiile, ce lasam copiilor nostrii ca mosternire, cum decidem pentru viitorul lor sau al noastru, o lasam pe altii sa o faca pentru noi sau ne asumam responsabilitatea civica?
Ceea ce preocupa pe multa lume, in special zilele acestea, este raspunsul la intrebarea: ramane unirea Romaniei cu Republica Moldova o utopie sau nu?
Cand iti sarbatoresti, de fapt, ziua: cand te-ai nascut sau cand te-ai facut mare? Noi sarbatorim ziua Romaniei cand s-a facut mare, nu cand s-a nascut. Spre exemplu, Statele Unite ale Americii sarbatoresc ziua de nastere pe 4 iulie, pentru ca pe 4 iulie 1776 s-au format ca tara, si nu pe 21 august, cand, in 1959, Hawaii a facut America mai mare sau pe 30 martie, cand in 1867, Alaska a fost cumparata de la rusi.
E bine sa stii cand te-ai nascut, ca sa stii cand te-ai facut mare sau sa stii cand te-ai intors pe dos.
Maria M. Iorga - Romanian Tribune