Cum si de ce a cazut Legea Ticu?
Curtea Constitutionala a dat publicitatii motivatia deciziei prin care Legea CNSAS este neconstitutionala si, pe cale de consecinta, organismul trebuie desfiintat.
CCR a argumentat cu faptul ca institutia are caracteristicile unei instante de judecata, or, Constitutia interzice in mod expres infiintarea instantelor extraordinare.
„Curtea Constitutionala constata ca, prin toate aceste abateri de la statutul constitutional al justitiei si, mai cu seama, prin confuzia intre functia de ancheta, cea de judecata si cea de solutionare a cailor de atac impotriva propriilor decizii (n.r. - Consiliul judeca si contestatiile propriilor decizii), prin lipsa de contradictorialitate (n.r. - confruntarea dintre avocatul celui incriminat si Consiliu) si publicitate a dezbaterilor (n.r. - acestea sunt secrete prin lege), prin limitarea dreptului la aparare al persoanelor verificate, prin liberul arbitru in administrarea si aprecierea probelor, precum si prin posibilitatea de a da, in aceleasi cauze, verdicte noi, contrare celor validate prin deciziile definitive ale instantelor judecatoresti (n.r. - conform legii CNSAS, daca se descopera probe noi, persoana care a primit un verdict definitiv de necolaborare cu Securitatea, din partea Curtii de Apel, poate primi un altul, de colaborare), jurisdictia exercitata de CNSAS si de Colegiul Consiliului se defineste ca o jurisdictie extraordinara, iar natura juridica a organelor care o exercita este cea a instantelor extraordinare, interzise de art. 126 alin. (5) din Constitutia Romaniei“, au sintetizat judecatorii Curtii Constitutionale.
Curtea a argumentat ca CNSAS este, in acelasi timp, acuzator si judecator, pentru ca produce probele, care sunt in custodia sa, dar da si verdictele. Pe urma, persoana care primeste acest verdict nu are dreptul de a fi asistata de un avocat decat cand intenteaza proces Consiliului la Curtea de Apel. Un alt motiv de respingere a legii consta in aceea ca, la prima etapa de contestare a deciziei de colaborare cu Securitatea, aceeasi institutie, CNSAS, care a emis prima decizie analizeaza si contestatia.
Caracterul de instanta al CNSAS a fost insa subliniat de Curtea Constitutionala prin faptul ca, potrivit legii, o persoana care candideaza la o functie publica trebuie sa dea o declaratie pe propria raspundere ca nu a colaborat cu Securitatea ca politie politica, adica i se cere sa faca o apreciere pentru care nu este calificata, mai precis sa se judece singura, iar, in cazul in care Consiliul da verdict de colaborare, semnatarul declaratiei poate fi urmarit penal pentru fals in declaratii.
„Caracterul jurisdictional al atributiilor mentionate rezulta din puterea Consiliului si a Colegiului de a se pronunta prin acte cu forta juridica echivalenta cu aceea a hotararilor judecatoresti“, a conchis CCR. (Dorin Petrisor, Diana Lazar, Mihai Nicut, Cristian Bandea - Cotidianul)