In aula Academiei Romane a fost lansat pe 22
ianuarie proiectul de elaborare a
Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila (SNDD), document programatic care
se realizeaza conform exigentelor UE de Guvernul Romaniei prin Ministerul
Mediului si Dezvoltarii Durabile in colaborare cu Programul Natiunilor Unite
pentru Dezvoltare Durabila (PNUD) prin Centrul National pentru Dezvoltare
Durabila (CNUD)
Conform recomandarilor UE, proiectul urmeaza
sa fie elaborat de un Grup de redactare interdisciplinar si va fi examinat de
un Consiliu Stiintific coordonat de Academia Romana. Dupa dezbaterea publica la
nivelul regiunilor de dezvoltare ale Romaniei, urmeaza ca documentul sa fie
insusit de Guvern si aprobat de Parlamentul Romaniei. In deschiderea sesiunii,
acad. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, a evidentiat participarea
institutiei pe care o conduce, prin membrii si cercetatorii sai, la elaborarea
SNDD, asa cum a facut si la elaborarea Strategiei de la Snagov ori a
programului de Evaluare a Starii Economiei Nationale (ESEN). „Prin participarea
la acest proiect, Academia devine din nou un factor activ in viata sociala si
speram ca aceasta Strategie care va fi elaborata sa fie un document acceptat de
toate curentele si partidele politice, in asa fel incat sa devina un program pentru
anii 2020“, a declarat Haiduc.
O noua atitudine fata de cetatean
In discursul sau, Traian Basescu, presedintele
Romaniei, a precizat ca revizuirea SNDD are loc in conditiile in care Romania
este stat membru al UE, cu toate drepturile si obligatiile care deriva din
aceasta calitate. „Aceasta strategie trebuie sa reflecte o noua atitudine fata
de cetatean. Continutul ei nu trebuie sa fie o colectie de iluzii frumoase pe
care sa le oferim cetateanului. Strategia trebuie sa fie caracterizata prin
realism, iar cetatenii trebuie sa fie cei activi, participanti la conturarea
viitorului lor. Este nevoie de o mai buna guvernare impreuna cu cetatenii si
sub controlul lor“, a spus Basescu. Referindu-se la asigurarea politicilor
publice, presedintele a afirmat ca „se reflecta mai degraba un raspuns la
impulsurile de programare venite din afara“, enumerand UE, Banca Mondiala si
Fondul Monetar International. „Astazi, sistemul de planificare si programare al
UE este principalul mecanism care orienteaza obiectivele si actiunile noastre“,
a declarat Basescu, argumentand ca de aceea „avem nevoie de un sistem propriu
de planificare si guvernare pe termen scurt, mediu si lung in care sa integram
coerent semnalele externe“. Presedintele a enumerat principalele dimensiuni ale
SNDD, tinand seama de decalajele Romaniei fata de tarile UE, intre care media
PIB pe locuitor, intensitatea energetica, productivitatea muncii,
competitivitatea. „In acest sens, trebuie sa se tina seama si de strategia de
la Lisabona, pentru ca este nevoie de protejarea mediului si a resurselor
naturale, de egalitate de sanse si de includere sociala, dar si de
competitivitate, eficienta si productivitate“, a adaugat Basescu. Acesta a
trecut in revista principale ale obiectivelor SNDD - o restructurare calitativa a locurilor de
munca, infrastructura moderna de transport, gestiunea mediului, a resurselor
naturale, a biodiversitatii si schimbarilor climatice, investitii in tehnologii
nepoluante si prietenoase, crearea de intreprinderi noi, in special mici si mijlocii,
o politica tehnologica si de inovare. „In mod deosebit este nevoie de un efort
sustinut si realist in domeniul educatiei si al cresterii cunostintelor, in
scopul de a asigura un nivel mediu de instruire si calificare“, a afirmat
Basescu, adaugand ca „In esenta, prin coerenta politicilor publice trebuie sa
reconciliem cresterea economica sustinuta cu protejarea si conservarea vietii
si a mediului pe termen lung“. Un aliat de baza identificat de presedinte este
societatea bazata pe cunoastere, dar „dincolo de toate aceasta, trebuie sa
gasim un aliat si mai trainic, care este o comuniune de valori pe care sa le
impartasim toti cei de astazi si pe care sa le transmitem celor tineri“. In
incheiere, Traian Basescu a afirmat: „Din aceasta perspectiva, ar fi ideal ca
SNDD sa se constituie intr-un proces de coagulare a intereselor si aspiratiilor
din societatea romaneasca“.
Relatia dintre dezvoltarea economica si promovarea tehnologiei
Attila Korodi, ministrul Mediului si
Dezvoltarii Durabile, a amintit definitia dezvoltarii durabile ca „acoperire a
necesitatilor actualei generatii fara a compromite sansele urmasilor nostri“,
insistand pe importanta gospodaririi bune a resurselor. „Mediul, sanatatea si
educatia sunt teme intersectoriale, provocari cruciale si la nivelul UE si
vectori care potenteaza capacitatea individuala si colectiva“, a spus acesta,
adaugand ca asteapta de la aceasta dezbatere „Claritate in obiective,
instrumente si structuri reglementare cu atributii bine definite, un mecanism
de monitorizare ca sa stim cine si in ce fel este raspunzator pentru fiecare
obiectiv in parte“.
Thore Hansen, reprezentantul rezident al PNUD,
a mentionat valoarea relatiei dintre dezvoltarea economica si promovarea
tehnologiei. „Realismul unui asemenea document poate include si cuantificarea
prin compararea nivelului de dezvoltare a Romaniei cu cel al tarilor membre UE,
avand ca efect reducerea decalajelor pana in anii 2020-2030“, a spus
acesta. Acad. Mugur Isarescu a asigurat sustinerea
acestui proiect din partea BNR, a sistemului bancar, a institutelor din reteaua
academica si a Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, care a lansat sloganul „ganditi global si
actionati local“. Guvernatorul BNR a afirmat ca „Egida PNUD si a Academiei
Romane va da un plus de coerenta si seriozitate, iar colectivele de specialisti
care vor lucra vor da credibilitate“. Isarescu a adaugat ca „Un asemenea
proiect are darul sa scoata dezbaterea din ciclul politic, electoral pentru a
arata care sunt problemele care trebuie sa preocupe societatea, natiunea pe
termen mai indelungat. Cred ca este un exercitiu util cu atat mai mult cu cat
Romania este membra UE, se bazeaza pe experienta UE care are o asemenea
strategie, avem in ce sa ne incadram, avem rigorile pe care trebuie sa le
respectam“.
Rares Vatasescu-Balcan