Isarescu avertizeaza: Nu mai e loc de relaxare fiscala, inflatia e pe rosu!

,,Chiar daca proiectia ne arata ca, in conditiile actuale, tinta de inflatie va fi depasita, am ales sa nu modificam tinta, mai degraba sa intarim conditiile politicii monetare. Avem sansa sa dam inflatia in jos, cel putin ca tendinta”, a spus Isarescu.

Banca centrala a revizuit in crestere, cu 1,6 puncte procentuale, prognoza de inflatie pentru acest an, de la 4,3% la 5,9%, in conditiile unei tinte pentru 2008 de 3,8 plus/minus un punct, adica un interval 2,8% – 4,8%. Noua prognoza a BNR inseamna practic o depasire cu mai mult de un punct a limitei superioare a intervalului tintit.

Anterior, guvernatorul BNR afirmase ca estimarea bancii centrale indica o inflatie anuala de peste 8% la finele primului trimestru din acest an.

Isarescu a aratat ca intarirea politicii monetare nu va insemna eliminarea oricaror riscuri inflationiste, referindu-se mai ales la influentele negative din pietele internationale.

,,Trebuie sa dam un mesaj realist asupra a ceea ce poate face banca nationala, dar in acelasi timp sa fim hotarati, sa ne batem pentru tinte”, a afirmat seful bancii centrale.

Castigul de productivitate format in timp a inceput sa se erodeze in ultimii doi-trei ani, pe fondul cresterii mai rapide a salariilor, ceea ce conduce la o pierdere a bazei de apreciere reala a leului, a declarat guvernatorul B.

,,Daca acest castig, obtinut pana in 2005-2006, se va pierde, si daca salariile vor tinde sa creasca mai mult decat productivitatea, atunci baza aprecierii tinde sa fie sparta”, a afirmat Isarescu. Guvernatorul bancii centrale a aratat ca in cazul unei cresteri nominale a salariilor se creaza premise pentru deprecierea leului. ,,Optiunea este sa pastram decalajele pozitive in cazul evolutiei productivitate-salarii si sa revenim la comportamente mai sanatoase”, a spus Isarescu.

Guvernatorul a apreciat ca Romania este la punct de rascruce si in aceasta perioada se creaza bazele evolutiei cursului pentru urmatorii 3–4 ani.

Oficialul BNR a precizat ca cifrele referitoare la productivitate se refera la industria prelucratoare.

,,Intr-o tara in care productivitatea incepe sa urce cu 10–12–14% pe an, (cresteri, n.r) normale pentru situatia Romaniei, de catching up (recuperare a decalajelor fata de economiile dezvoltate), comparabile cu celelalte tari, se ajunge la acest castig de productivitate, care constitue baza aprecierii cursului”, a spus Isarescu. Guvernatorul a explicat ca in urma cu cativa ani cresterea productivitatii era, in medie, de circa 10%, in timp ce salariile urcau cu 7-8%, ceea ce a imprimat un anumit avantaj avansului productivitatii, avantaj care tinde sa se erodeze, intrucat majorarile salariale au ajuns mai importante decat cele ale productivitatii.

Optimism moderat

Mugur Isarescu este ,,ceva mai optimist” in ceea ce priveste evolutia economiei Romaniei, dupa intalnirile recente avute cu Guvernul, insa subliniaza ca, la fel ca oicare guvernator de banca centrala, ramane prudent.

Oficialul BNR s-a intalnit recent cu premierul Calin Popescu-Tariceanu si ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, pentru a discuta despre corelarea mix-ului de politici economice, in vederea reducerii inflatiei si a mentinerii cresterii economice.

Isarescu a aratat ca in ceea ce priveste mix-ul de politici economice este nevoie de continuarea reformelor structurale, de o politica monetara stricta si de o politica fiscala mai restrictiva decat politica monetara. De asemenea, guvernatorul a atras din nou atentia ca politica salariala trebuie corelata cu productivitatea muncii.

Pro sau contra ratingurilor

Inasprirea tonului agentiilor de rating este normala, in contextul schimbarilor din planul economic international, a mai spus Isarescu. ,,Climatul international s-a schimbat in ultima perioada si este normal ca agentiile de rating sa devina mai aspre. Raspunsul nostru este acela ca este nevoie de coerenta in comunicarea politicilor”, a afirmat Isarescu, intr-o conferinta de presa. Guvernatorul a adaugat ca, in ceea ce priveste calificativele, acestea nu i se par neobisnuite. De asemenea, oficialul BNR a spus ca in aceasta perioada s-a obisnuit cu multe exagerari, precum aceea ca Romania s-ar afla in pragul unei crizei economice.

El a citat un raport publicat recent de o banca straina de investitii referitor la economia Romaniei si la faptul ca lucrurile vor scapa din mana. Seful bancii centrale a apreciat ca aceste mesaje reprezinta de fapt o taxare a lipsei de consistenta a mesajelor publice din partea autoritatilor romane.

,,Romania este in pericolul unei corectii majore, dureroase, a deficitului extern. Nu sugeram nevoia unei corectii mari, de proportii. Aceasta trebuie facuta treptat, in timp, asa cum s-a intamplat si in alte tari”, a spus Isarescu.

El a subliniat ca face aceste afirmatii in contextul in care recent au aparut opinii potrivit carora ar fi nevoie de o reducere masiva a deficitului extern. Intrebat despre nivelul de alarma al deficitului extern, guvernatorul BNR a subliniat ca nu exista o cifra fixa, insa in teoria economica internationala se arata ca in cazul unui nivel de peste 6% din PIB pot aparea dificultati.

El a explicat insa ca aceasta cifra nu este valabila in toate situatiile. Deficitul extern se situa in Romania la circa 14% din PIB la finele anului trecut, insa statele din zona au inregistrat niveluri mai ridicate, de 20% in cazul Bulgariei si 25% in cazul Letoniei. La finele lunii ianuarie, Fitch Ratings a revizuit perspectiva ratingului Romaniei si al altor trei state din regiune, unul dintre principalii factori care au stat la baza deciziei agentiei de evaluare financiara fiind cresterea deficitului de cont curent. ,,Deficitele de cont curent in statele baltice, Bulgaria si Romania, au urcat pana la niveluri care par disproportionat de ridicate conform standardelor globale si istorice. Deficitele externe usor de finantat in momente de lichiditate abundenta si de disponibilitate a investitorilor catre asumare de riscuri, ar putea fi mai greu de finantat dupa criza globala din domeniul creditelor. Perspectiva negativa reflecta cresterea riscurilor privind o incetinire abrupta a afluxurilor de capital, precum si ajustarile macroeconomice costisitoare”, declara, intr-un comunicat, Edward Parker, seful diviziei Fitch pentru statele emergente.  Agentia de evaluare financiara Moody’s arata intr-un raport ca unele state din Europa, precum Bulgaria, Romania, Estonia, Letonia si Lituania, s-ar putea confrunta cu presiuni de reducere a ratingului, daca deprecierea dolarului va continua, din cauza scaderii competitivitatii. Potrivit Moody’s, continuarea deprecierii monedei americane va reduce pentru mai multe state valoarea datoriilor, exprimata in dolari, dar ar putea afecta competitivitatea si ar majora rata inflatiei in statele ale caror monede sunt dependente de moneda americana, si valoarea rezervelor valutare. Incepand cu 1998, ratingurile Romaniei au fost imbunatatite succesiv de catre toate cele trei mari agentii de evaluare financiara – Fitch, Standard & Poor’s si Moody’s –, astfel ca acestea coteaza Romania in categoria de risc scazut. Calificativele acordate sunt ,,BBB minus”, in cazul Standard &Poor’s, ,,BBB” – Fitch Ratings si ,,Baa3’’– Moody’s Investors Service. Ratingurile acordate de Standard &Poor’s si Moody’s reprezinta cele mai scazute calificative din categoria investement grade, asa cum este definita de cele doua agentii. Orice plasare sub aceste niveluri ar scoate Romania din grupul tarilor cu risc scazut pentru investitori.

Situatie grea, masuri drastice

Masurile recente luate de Banca Nationala a Romaniei sunt adecvate situatiei economice actuale, insa institutia este pregatita sa foloseasca si alte instrumente in cazul in care situatia o va impune.

,,Fara sa incerc sa sugerez ceva, suntem pregatiti sa luam si alte masuri, insa masurile luate sunt adecvate pentru situatia actuala”, a spus Isarescu.

El a reafirmat astfel angajamentul BNR de a utiliza toate masurile si instrumentele necesare mentinerii stabilitatii preturilor. Guvernatorul a aratat ca masurile adoptate in toamna anului trecut, inainte de cresterea dobanzii de politica monetara, si care se refereau la un control mai ferm al lichiditatii, au inceput sa isi faca efectul, varful urmand sa fie atins spre sfarsitul lunii februarie si inceputul lunii martie.

De asemenea, masurile adoptate de BNR in luna ianuarie a acestui an vor incepe sa genereze consecinte in perioada de primavara, cand rata inflatiei va intra pe o traiectorie descendenta.

BNR a majorat dobanda de politica monetara cu un punct procentual, de la 8% la 9% pe an, si a decis adoptarea unor masuri prudentiale suplimentare, inclusiv prin majorarea provizioanelor la creditele in valuta, destinate debitorilor expusi riscului valutar.