Acest articol este scris la lumina lumanarilor. Asta pentru ca sambata, 29 martie 2008, intre orele 20 si 21 s-a luat curentul. Nu, nu ne-am intors pe vremea comunismului! De data aceasta am luat noi lumina, intentionat. De data aceasta, la puterea lumanarilor, prin comportamentul nostru, am atras atentia asupra celui mai mare pericol al secolului XXI: incalzirea globala si efectele ei.
Fenomenul a cuprins o lume intreaga. Bezna s-a asternut in toate colturile planetei: din Australia in Europa in Asia in America de Nord in America de Sud. In functie de fusul orar al fiecarui oras au fost stinse luminile in casele oamenilor, in sedii de firme, in institutii guvernamentale, la monumente importante. Au ramas pe intuneric Colosseumul din Roma, Portul si cladirea Operei din Sidney, Golden Bridge din San Francisco, Sears Tower din Chicago, templul buddist Wat Arun din Bangkok, Tailanda, castele din Suedia si Danemarca, cladirea parlamentului din Budapesta, centre comerciale din Manila, Filipine, City Hall din Londra sau catedrala Canterbury, tot din Anglia si altele.
Milioane si milioane de oameni, de diferite culturi, orientari politice, statut social sau religie au participat la programul „Ora pamantului“, un proiect de constientizare a efectelor incalzirii globale. Milioane si milioane de oameni au demonstrat ca le pasa de ceea ce se intampla cu Planeta noastra, au inteles pericolul si au hotarat sa nu ramana pasivi .
Sunt mandra sa spun ca printre milioanele de oameni au fost si romanii. Chiar daca aceast gest le-a trezit amintiri neplacute unora, romanii au mai stat, inca o data, pe intuneric. Aproximativ un milion si jumatate de becuri din Romania s-au inchis in „Ora pamantului“ conform cifrelor furnizate de oficialii din sistemul energetic. Centralizatorul Dispeceratului Energetic a inregistrat un consum mai mic cu 100 - 150 de megawati, la nivelul intregii tari, fata de o seara obisnuita de sambata.
Nu suntem toti, in egala masura, vinovati de stadiul ridicat de poluare cu care astazi ne confruntam, dar suntem toti, in egala masura, responsabili de a participa la reducerea efectelor poluarii. Aceasta coalitizare demonstreaza ca, in fata unui pericol colectiv, suntem capabili sa rupem frontierele si sa actionam ca o singura entitate.
In 2007, proiectul, initiat in Australia de catre grupul pentru protectia mediului inconjurator „World Wide Found for Nature“ a fost unul local, la care au participat 4 milioane de oameni. In 2008 proiectul a devenit global.
Milioane de oameni, cu acelasi gand, in acelasi timp, la mii si mii de kilometrii distanta unii de altii au avut acelasi scop. Printr-un simplu gest, au luptat impreuna pentru de a reduce cantitatea de energie consumata, care automat scade si cantitatea de energie produsa in centralele electrice pe carbuni, care emit gaze cu efect de sera, in special dioxid de carbon.
Pentru o ora am fost toti uniti, pentru o ora am constientizat ca impreuna putem realiza actiuni viitoare si mai importante.
Daca planeta noastra ar vrea sa-si sarbatoreasca ziua, data de 29 martie ar fi sigur pe placul ei. De doi ani de zile, oamenii, din ce in ce mai numerosi, au acceptat invitatia la sarbatoarea luminii stinse. S-au pregatit cu lumanari si cunostiinte si au petrecut o ora in cinstea planetei Pamant, casa fiecaruia dintre noi.
Desi sunt voci care sustin ca incalzirea globala nu este cauzata de om, ci este doar un ciclu solar prin care Pamantul trece, este din ce in ce mai evident faptul ca factorul uman contribuie intr-o mare masura la degradarea atmosferei terestre.
Consecintele pe care clima, viata umana, animala, flora si fauna deja le resimte sunt multiple si variate: cresterea temperaturii medii globale, topirea ghetarilor, cresterea nivelului oceanelor (cu implicatii socio-economice grave, mai ales asupra resurselor de apa dulce) producerea unor evenimente extreme din punct de vedere meteorologic si climatologic, inundatii, cicloni tropicali si seceta, incendii. Si lista poate continua.
In al unsprezecelea ceas, Iisus Hristos indeamna fecioarele sa aiba candela aprinsa. Cred ca toti suntem fecioare.
Maria M. Iorga - Romanian Tribune