Foto: La alegerile de pana acum, romanii din strainatate
au facut cozi imense la usile ambasadelor pentru a fi lasati sa voteze,
fara sa aiba alte optiuni.
La finele lunii august 2007, Adrian Cioroianu anunta ca legea
votului prin corespondenta urma sa intre in dezbatere publica. Un an
mai tarziu, nimeni nu stie nimic de soarta legii
Desi peste doua milioane de romani din strainatate se inghesuie sa
voteze in circa 100 de sectii de votare, legea votului prin
corespondenta este de negasit.
Daca legea votului prin corespondenta este ratacita, in legatura cu
votul electronic nu a existat nicio initiativa. Fostul ministru de
externe Adrian Cioroianu, in al carui mandat a fost initiata legea, nu
stie stadiul in care se afla ea.
Cioroianu sustine ca introducerea unei astfel de proceduri va
rezolva problema reprezentarii corecte a romanilor din diaspora. „Cred
in continuare ca introducerea votului prin corespondenta este extrem de
necesara, pentru ca actuala reglementare va crea, cu siguranta, reale
dificultati la alegerile din toamna", a declarat Cioroianu.
Senatorul liberal a precizat ca nu cunoaste stadiul in care se afla in
prezent proiectul in cauza si ca, in timpul mandatului sau la MAE, a
militat pentru urgentarea adoptarii lui, cu atat mai mult cu cat actul
normativ se refera la majoritatea tipurilor de vot: la alegerile
parlamentare, prezidentiale si la referendum. Adrian Cioroianu a
apreciat ca numarul de sase parlamentari pentru reprezentarea romanilor
din diaspora este suficient raportat la prezenta acestora la urne, dar
prea mic in comparatie cu ponderea totala a acestora.
In Senat, nu se stie nimic
Cu toate ca utilitatea legii este indiscutabila, in Senat nu se stie
de soarta legii. Peter Eckstein Kovacs, senator UDMR si fost presedinte
al Comisiei juridice, nu isi aduce aminte ca o astfel de lege sa fi
trecut prin comisie. „Noi tratam legile venite de la guvern cu
precadere", sustine Eckstein.
Nici la Comisia pentru politica externa nu se stie mai mult. Secretarul
acestui for, senatorul Cristian Cucuian (PDL), spune ca, „din cate isi
aduce aminte", nicio astfel de lege nu s-a discutat. „Dar eu am lipsit
mult la inceputul sesiunii, m-am ocupat de campanie", mai spune
Cucuian.
„Riscul fraudarii trebuie luat in calcul"
Masura introducerii votului prin corespondenta este necesara pentru
cetatenii romani din strainatate, insa riscul fraudarii scrutinelor
trebuie luat in calcul, sustine politologul Alexandru Radu. „Votul este
un act social si se realizeaza prin prezenta fizica. In Suedia, de
pilda, unde votul prin corespondenta a fost introdus cu mult timp in
urma, aproximativ 20% din cetateni recurg la votul electronic, insa
acestia sunt in imposibilitate fizica de a indeplini acest act social",
explica profesorul Radu.
El a reamintit ca problema asigurarii unor spatii corespunzatoare de
vot pentru conationali, in afara granitelor, se dovedeste de fiecare
data imposibil de rezolvat. „Din acest punct de vedere, votul prin
corespondenta ar usura misiunea reprezentantelor noastre diplomatice",
spune Alexandru Radu, adaugand ca la referendumul pentru revizuirea
Constitutiei din octombrie 2003 soldatii romani aflati in misiuni
internationale si-au exprimat optiunea, in premiera, prin
corespondenta. (A contribuit A. Macoveiciuc)
Cum ar fi functionat votul prin corespondenta
Romanii care ar fi apelat la acest tip de vot ar fi trebuit sa
adreseze o cerere de inscriere la misiunea diplomatica a Romaniei din
statul de domiciliu sau resedinta sau la oficiul consular al Romaniei
in a carei circumscriptie consulara acestia isi au domiciliul sau
resedinta. Dupa inregistrarea la ambasada, alegatorul urma sa primeasca
urmatoarele documente: buletin de vot, plic interior, certificat de
alegator, plic exterior.
Bogdan Costache, George Radulescu - Adevarul