Pastorii si magii au plecat la Betleem si L-au gasit pe Pruncul Iisus,
precum am vazut. Hai, sa mergem si noi la Betleemul vremii noastre – Biserica
– din fiecare sat si oras, macar de Craciun, caci Doamne, multe ne
mai sunt lacrimile si aspiratiile de viitor, iar Iisus ne va zice „ nu mai
plange“ (Luca 7:13); „fie tie dupa credinta ta“ (Matei 8:13), mergi in pace si
asa ne vom intoarce si noi acasa pe alta cale ca magii de la rasarit (Matei
2:12), „laudand pe Dumnezeu“ (Luca 2:20) ca pastorii, pentru cat bine ne-a facut.
Asa „Emanu-El“ – Dumnezeu - va fi cu noi, si vom colinda pentru
mantuirea care ne-a adus-o prin Nasterea lui Iisus.
Sa nu uitam, caci Irozii vremurilor noastre au inceput sa schimbe de
mult sensul Sarbatorii Nasterii lui Iisus, dar noi sa fim cu luare aminte „sa
nu ne fure cineva cu filosofia lor, dupa lucrurile lumii acestea, si nu dupa
Hristos“ (Colos. 2:8). Irod al timpului Nasterii Domnului „a ucis toti
pruncii de doi ani si mai jos “(Matei 2:16), iar „Rahela plangea pe fiii
sai si nu voia sa se mangaie, pentru ca nu mai erau“ (Matei 2:18), asa
plang astazi multi in diferite tari ale lumii unde sunt persecutati pentru
credinta lor crestina. Asa sunt de Nasterea lui Iisus si astazi „bucurii si
lacrimi“. Irozii de atunci au ucis pruncii, dar Irozii vremurilor noastre cauta
sa ucida credinta din sufletele pruncilor si a oamenilor ca sa nu mai
fie loc pentru Nasterea lui Iisus, ca sa traim in pacatul acestei vieti pana la
mormant.
Dar noi sa stim si sa credem puternic ca Emanu-El, este cu noi,
pentru ca El a venit dupa Scriptura care zice: „Iar tu, Pruncule, prooroc al
Celui Preainalt te vei chema,.., Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu
care ne-a cercetat pe noi Rasaritul Cel de Sus, Ca sa lumineze pe cei
care sed in intuneric si in umbra mortii si sa indrepte picioarele noastre pe
calea pacii“ (Luca 1:78-79). Apoi, sa nu uitam, ca Iisus ne-a asigurat ca
va fi cu noi: „...Iata Eu cu voi voi fi in toate zilele pana la sfarsitul
veacului. Amin“ (Matei 28:20). Astfel, Dumnezeu fiind cu omul credintei,
nimeni nu-i poate sta impotriva.
O alta fagaduinta a Mantuitorului Hristos, prin care ne asigura de prezenta
Sa in mijlocul familiei, a comunitatilor, a popoarelor care se aduna in Numele
Lui, este urmatoarea: „Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele
Meu, Sunt si Eu prezent in mijlocul lor.“ (Matei 18:20). Cu adevarat
Dumnezeu este cu noi, si prezenta Lui cu noi este cu atat mai mult cu cat ne
adunam in numele lui – IISUS – si este gata sa asculte rugaciunile
noastre rostite cu Credinta tare in Dumnezeu.
Constienti fiind de prezenta lui Dumnezeu, in mijlocul oamenilor care se
aduna in numele Lui la Rugaciune, la vestirea si ascultarea Cuvantului lui
Dumnezeu, la dezbateri pentru a lua hotarari in viata etc. Mantuitorul ne
indeamna si ne incurajeaza si mai mult spre a cere prezenta si insotirea Lui,
in prezent si in viitor, zicand: „Cereti, si vi se va da; cautati si veti
afla; bateti, si vi se va deschide.“ (Matei 7:7). Cum? Cu Credinta tare in
Dumnezeu, caci El este prezent in mijlocul celor se aduna in Numele lui Iisus,
care a zis: „Ca acolo unde Sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, Sunt si
Eu prezent in mijlocul lor.“ (Matei 18:20).
Totul
depinde de Credinta omului!
Ca Nasterea lui Iisus a adus omului si omenirii intregi pe „Dumnezeu
cu noi“, pentru ca El este Unul din Treime, nu poate fi primita si inteleasa
destul daca nu apelam la Credinta. „Taina cea din veac ascunsa“ ... a Nasterii
unui Izbavitor pentru omenire, in persoana divina-umana a Lui Iisus Hristos, a
avut loc in acest Univers plin de Taine nedezlegate si necunoscute. Ce
se cunoaste din Tainele Universului prin „stiinta omului“ este atat de infim,
incat iarasi trebuie sa apelam la Credinta, pentru ca mai mult calcam in viata
in Credinta decat in stiinta. De peste sase mii de ani, de cand se spune ca
atesteaza istoric lumea aceasta, inteleptii ei, si oamenii de stiinta (cum
spunem azi) nu au putut inca descifra Tainele Universului. Aceasta este o alta
dovada, ca omul tuturor timpurilor a trait mai mult tot prin Credinta decat
prin stiinta.
Sa cautam dar, sa intelegem „Ca Dumnezeu este cu omenirea“
prin Credinta, spre a putea primi toata iluminarea divina spre intelegerea tainelor.
Si astfel cum a zis marele filosof si poet roman, Lucian Blaga:
„Eu nu strivesc Corola de minuni a lumii
Si nu ucid cu mintea
Tainele ce le-ntalnesc in calea mea“
Aceste versuri atat de mari si tainice in intelesul lor, ne indeamna sa invatam
sa traim prin Credinta in Dumnezeu, cu tainele din Univers, si sa Nu „strivim
Corola de minuni a lumii“ din Univers, creata de marele Dumnezeu prin
Logosul Sau - IISUS HRISTOS. Aceasta Nu inseamna – „Crede si nu - cerceta“, Ci„
- Cerceteaza si vei Crede - “.
Marele Eminescu defineste trecerea omului exact dupa Sf. Scrituri, cand
zice: „
„Cu maine zilele-ti adaugi,
Cu ieri viata ta o scazi
Si ai cu toate acestea-n fata
De-a pururi ziua cea de azi“
Daca primele versuri lasa o tristete a trecerii omului prin aceasta viata,
urmatoarele realizeaza din nou echilibrul vietii prin - Credinta in Dumnezeu,
de a pretui si evalua fiecare „zi de azi“ in viitor prin Credinta si Iubire in
„Dumnezeu care este cu noi“.
Si ca sa nu definesc sensul vietii prin „Iubire“ numai prin Sf. Scripturi,
ci si prin omul care a expermentat-o, Lucian Blaga, iata ce zice:
„Cat iubim
Ori cat de noapte-ar fi,
Suntem in zi, suntem cu Tine,
Elohim. (Dumnezeu).
Marele poet si filosof
roman transilvanean, Lucian Blaga, a scris acea minunata „Trilogie a cunoasterii“,
iar intr-o poezie zice:
„A cunoaste-nseamna iarna,
A iubi e primavara.“
Virtutiile crestine sunt adesea in scrisul lui L. Blaga. De pilda in „Iisus
si Maria Magdalena“. Iata, cum iluminarea divina, prin Credinta ei, ii
descopera pe Dumnezeu in sufletul ei, in care sa-si justifice iertarea, zicand:
„Si-n mine-i Dumnezeu“. Deci, revelatia este ca Dumnezeu este si in
sufletul fiecaruia dintre oameni, doar ca in sufletele unora este „rob in
temnita“, cum spune tot Blaga.
Iisus asteapta sa nu-L mai rastignim sa fie „rob in temnita“,
ci sa fie, asa cum e, - Imparat si Dumnezeu - slujindu-ne mai departe mantuirea
prin iubire, pentru ca El (Iisus) a „venit sa slujeasca, si nu sa i
se slujeasca“. Dumnezeu este „iubirea din noi“ doar e nevoie sa ne
eliberam din lanturile pacatului, - ca El - Iisus - iubirea din noi, sa
se manifeste si sa lucreze pentru viata noastra, si astfel sa fim liberi in
Hristos, de vicii de pacat si de moarte.
Si totusi pentru definirea „iubirii“ in cele mai infinite dimensiuni
trebuie sa apelam la Imnul de Iubire revelat de Dumnezeu, in Scriptura care
zice: „De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar Dragoste
nu am, facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator. Si de as avea darul
proorociei si tainele toate le-as cunoaste si orice stiinta, si de as avea
atata credinta incat sa mut si muntii, iar Dragoste nu am, nimic nu
sunt. Si de as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu sa fie ars, iar Dragoste
nu am, nimic nu-mi foloseste“ (1Cor. 13:1-3)
De ce? Tot Dumnezeu ne reveleaza prin Sf. Pavel, zicand despre Dragoste,
ca: „Toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda.
Dragostea nu cade niciodata...“ (1Cor.13:7-8). Si incheie descoperindu-ne
cu adevarat: „Si acum raman aceste trei; Credinta, Nadejdea si Dragostea.
Iar mai mare dintre toate acestea este Dragostea“ (1Cor. 13:13). Sa
ne ancoram, dar, in ancorele: Credintei, Sperantei si Dragostei in drumul
vietii spre eternitate, cu incredre ca „Dumnezeu este cu noi“.
Si acum sa dam glas si versurilor poetului crestin, Costache Ioanid, bucurestean,
care prezinta tot dupa Sf. Scripturi, ca nimic si nimeni NU ne poate desparti
de dragostea de Dumnezeu, cand zice:
„O, frati crestini, de-au castigat izbanda
acesti copii, orfani cu suflet trist
cine-ar putea, pe noi sa ne desparta
de inima, de Dragostea lui Crist?“
Iar in urmatoarele versuri, poetul crestin Ioanid, prezinta cum nimeni si
nimic nu ne poate desparte, intr-adevar, daca am iubit cu adevarat, pentru ca iubirea
lui Dumnezeu S-a unit cu iubirea omului, in nedespartirea eterna, zicand:
„Nici moartea si nici ingerii, nici viata.
nici toate cate sunt si cate vin,
nu-i nimeni nicaieri sa ne desparta
de Dragostea lui Dumnezeu! Amin.“
Asa vom canta neinvinsi Colinda „O ce veste minunata“ si altele, cat si
Imnul care L-a revelat pe Emanu-El, dupa proorocia prin Isaia: „Cu
noi este Dumnezeu, intelegeti neamuri si va plecati. Auziti pana la marginile pamantului,
cei puternici plecati-va. De va veti intari, iarasi veti fi biruiti. Si orice
sfat veti sfatui, il va risipi Domnul, si cuvantul pe care il veti grai nu va ramane
intru voi: „Caci cu noi este Dumnezeu“ (Isaia 8:9-10).
„ Hristos pe pamant, intampinati-L!“ Cu frateasca dragoste va urez: Nasterea
lui Hristos sa va fie de folos.
Preot Paroh Aurel Sas,
Biserica Ortodoxa Romana
Sf. Gheorghe
Las Vegas, Nevada