Economistul Daniel Daianu, profesor universitar, 58 de ani, fost
ministru al Finantelor intre 1997 si 1998, europarlamentar din partea
PNL in perioada 2007-2009, afirma ca marea provocare a acestei perioade
este combaterea evaziunii fiscale.
Daianu este convins ca numai prin definirea prin lege a marii
evaziuni fiscale ca atentat la securitatea economica a tarii se poate
lupta eficient cu acest flagel. Deocamdata, interesele politice,
clientela partidelor si sistemele corupte fac imposibil progresul in
domeniul combaterii evaziunii fiscale, mai spune Daniel Daianu.
In
opinia sa, criza economica este echivalenta unui razboi. La nivel
guvernamental, premierul ar fi trebuit sa fie mai exigent si sa-si
penalizeze oamenii care au gresit, sustine profesorul Daniel Daianu.
Ion M. Ionita: Ce se va intampla dupa aceasta decizie a Curtii Constitutionale si a anuntului Guvernului ca va mari TVA la 24%?
Daniel Daianu:
Guvernul nu avea alta solutie decat sa recurga la cresteri de taxe si
impozite. De ce? Motivul este foarte simplu: finantatorii externi si
pietele financiare nu vor tolera o crestere a deficitului bugetar in
Romania. Datoria noastra publica nu este coplesitoare, dar poate
deveni astfel. Noi ne-am confruntat cu o crestere dramatica a
deficitului bugetar nu ca urmare a mersului ciclic al economiei, ci
pentru ca avem de ani de zile un deficit structural care a fost ocultat
de rate de crestere economica inalte. Aceste rate au fost catalogate,
in tara si in strainatate, ca nefiind sustenabile. Se bizuiau pe o
explozie a consumului si a creditarii prin linii de finantare externe
ale bancilor straine ce au sucursale la noi; o crestere economica
fragila care si-a scos la iveala coltii nevazuti odata cu izbucnirea
crizei.
Acest deficit structural greva economia romaneasca inca inainte de criza. Dar acum?
Un
deficit structural mare ridica semne de intrebare serioase privind
capacitatea statului de a se imprumuta in conditiile unui mediu
international din ce in ce mai ostil; nici de pe piata interna nu este
simplu de facut imprumuturi. As putea sa stabilesc o analogie cu
situatia Spaniei. Guvernul de la Madrid nu a gestionat cu imprudenta
datoria publica, dar si in Spania cresterea economica a fost sustinuta
de resurse care s-au dus prevalent catre consum si sectorul imobiliar.
Si in Spania, odata cu izbucnirea crizei, deficitul bugetar, care ani
de-a randul fusese sub 3% din PIB, s-a dus la peste 9% din PIB.
Romania are acum un avantaj nefiind in zona euro.
Pare ciudat ceea ce spuneti.
Noi
avem ca tinta strategica sa intram in zona euro, dar se vede bine ca nu
putine tari din Uniunea Monetara sunt asfixiate de rigorile
apartenentei la acest club. Nu pot sa foloseasca politica monetara si
cursul de schimb ca mijloace de ajustare, de echilibrare.
Dar si Romania se comporta ca si cum ar fi in zona euro, preluand aceste rigori de care ati vorbit!
Asa
este, intr-o anumita masura. Ca si cum am fi in categoria tarilor care
au consilii monetare, ca tarile baltice. Aici sunt cel putin doua
explicatii. Una tine de optiunea de politica economica. Cealalta are in
vedere gradul inalt de euroizare a economiei.
Cat de realista a fost declaratia Guvernului ca nu exista decat o singura solutie?
Dincolo
de faptul ca stiinta economica este una aproximativa, este lipsit de
onestitate intelectuala sa afirmi asa ceva. Exista variante, cu
avantaje si dezavantaje. Sunt de acord insa ca este de preferat, in
conditiile crizei, sa mergi pe drumul taierii cheltuielilor publice
pentru a reduce deficitul bugetar - decat sa maresti taxe si impozite.
In plus, daca am reusi sa combatem cu eficacitate evaziunea fiscala, am
obtine resurse suplimentare, ce ar putea fi folosite pentru utilizari
cu efecte de antrenare in economie. Din pacate, nu este simplu de
obtinut rezultatein scurt timp in acest domeniu. Poate numai daca am
introduce o legislatie sui-generis de tip „lege martiala", care sa
califice marea evaziune fiscala ca fiind atentat la securitatea
economica a Romaniei. Cat priveste masuri de genul neimpozitarii
profitului reinvestit, opinia mea este ca nu ajuta prea mult atunci
cand economia este in recesiune. Are sens cand economia este in
crestere, cand exista cerere. In recesiune, vedeti pe cineva sa
investeasca? Nu se fac investitii, toata lumea isi diminueaza
cheltuielile.
Care sunt masurile care ajuta efectiv?
Masuri
care ar orienta resurse catre investitii si cofinantarea fondurilor
europene. Avem municipalitati care au proiecte europene si care nu
gasesc bani pentru cofinantari; asijderea se intampla cu firme private,
care nu sunt ajutate de catre banci private. Trebuie sa folosim
considerabil mai mult doua entitati bancare care sunt controlate de
stat, Eximbank si CEC. Eximbank ar trebui sa devina o banca de
dezvoltare si
de export.
"Daca am reusi sa combatem cu eficacitate evaziunea fiscala, am obtine resurse suplimentare."
Fondul de solidaritate
Cat
poti sa aduni de acolo? Ce sa faci, sa umbli cu cutia milei? Un
adevarat fond de solidaritate ar fi unul alimentat cu resursele
obtinute din combaterea evaziunii fiscale. Daca oamenii politici ar
intelege cat de grava este situatia, ar schimba macazul. Ar schimba o
psihologie colectiva, o stare de spirit.
Dar nu poti miza
numai pe revelatiile dintr-o noapte ale oamenilor politici, sau ale
oamenilor de afaceri care fructifica slabiciunile statului; spun
aceasta intrucat una este sa fii om de afaceri care aduce valoare si
alta e sa fii un descurcaret, cautator de rente.
„Criza economica este ca un razboi"
Daianu: „Clientela politica directioneaza banii spre alte buzunare“
Solutia salvatoare nu ar fi fost sa se taie achizitiile publice si sa se combata evaziunea fiscala?
In
ceea ce priveste achizitiile publice, e adevarat, se scurg bani catre
clientela politica, se masluiesc licitatii, fapt afirmat si de la
Cotroceni. Liderii politici nu prea vor sa o recunoasca, pentru ca ei
sunt legati de tentaculele aparatului de partid. Dar cand te gandesti
ca ponderea cheltuielilor sociale este de peste 60% din buget, iti dai
seama ca spatiul de miscare nu e prea mare. Nu poti sa tai achizitiile
foarte mult, ce faci cu spitalele, cu scolile? Ajungi sa nu mai
functioneze statul. Una e sa lupti impotriva sifonarii resurselor,
altceva sa opresti functionarea statului. Nu putem ajunge la anarhie.
Dar in zona evaziunii fiscale ce se poate face?
Este
zona care intruchipeaza tarele societatii romanesti: hotie, legaturi
nepermise intre stat si domeniul privat, lipsa de onestitate a unor
functionari publici. Cand auzi ce se intampla in compartimente din Vama
sau la Garda Financiara, iti dai seama ca sistemul este profund corupt.
Altfel ar fi de neinteles de ce la noi veniturile fiscale sunt cu 7-8%
inferioare mediei celor din tarile Uniunii Europene, chiar si din
tarile Balcanilor Occidentali. Chiar daca am avea fiscalizata
agricultura, care ar putea aduce pana la 3-4% din PIB, tot nu am avea o
explicatie lamuritoare. Deci, este vorba despre evaziune fiscala de
mari proportii, de economie subterana extinsa. Din pacate, nu cred in
posibilitatea sa avem castiguri mari din combaterea evaziunii fiscale
in urmatorii doi ani de zile. Eu cred ca sunt oameni puternici, cu
influenta, care nu agreeaza ideea unor progrese mari in combaterea
evaziunii fiscale pentru ca sunt interese mari in joc. Clientela
politica se poate alimenta si directiona banii spre alte buzunare, an
de an. Poate numai, asa cum spuneam mai inainte, sa introducem o
legislatie de o severitate extraordinara, ca in vremuri de razboi.
Iata ca s-a ajuns si la cresterea impozitarii, in afara taierilor bugetare.
Consolidarea
fiscala nu se va incheia in 2010, va trebui sa fie continuata si in
2011. Noi avem de corectat foarte mari dezechilibre ale bugetului, care
isi au originea in erori monumentale de politica economica, inclusiv
cresterea cheltuielilor cu salariile si pensiile, a personalului din
sectorul public - in divort de realitatea economica, in relatia
deformata intre populatia nominal activa si cea de pensionari. Nu este
clar ca diminuarea de cheltuieli prin taieri de salarii, si cum s-a
dorit si de pensii, era suficienta. Dar are mai mult sens sa tai mai
intai cheltuieli decat sa faci invers, adica sa maresti mai intai taxe
si impozite si apoi sa tai salarii si pensii.
Nu cred ca inflatia se va duce la doua cifre
Nu
impartasesc viziunile apocaliptice ca inflatia se va duce la doua
cifre. Nu cred asa ceva. Desi avem piete rigide, a mari preturile pare
o cale suicidara pentru producatori. M-ar ingrijora mai mult
deprecierea cursului de schimb, desi cred ca ar fi bine sa asistam la o
usoara depreciere care sa ajute exportatorii. Noi ne confruntam si cu
un grad mare de euroizare a economiei, de aceea o depreciere a monedei
ar face ca bilanturile gospodariilor, ale firmelor si ale bancilor sa
se deterioreze puternic.
Toti cei care sunt indatorati in euro
ar avea de suferit. Este de inteles de ce BNR nu vrea o depreciere
substantiala a leului. De aceea a preferat masuri care au mers pe
taieri de cheltuieli. Nu exista masura ideala. Trebuie sa privim in
perspectiva si sa intelegem contextul international. Suita de ani
electorali ne-a fost fatala, combinata cu trasaturile sistemului
nenorocit de la noi.
„Boc trebuia sa-si penalizeze oamenii"
Cum vi se pare masura cresterii de TVA la 24% ?
As
combina cresterea TVA cu masuri extraordinare de combatere a evaziunii
fiscale. Altminteri, am fi nevoiti sa adoptam masuri suplimentare de
ajustare pentru 2001, cand deficitul ar trebui sa mearga catre 5% din
PIB. Noi platim si pentru ca nu s-a facut ceea ce trebuia in 2009.
Trebuia sa se inghete efectele unor masuri prost gandite in 2007 si
2008. Acum situatia este mult mai dificila. Ne confruntam si cu o vrie
a declaratiilor contradictorii, incoerente. Se creeaza panica printre
oameni. Un ministru spune una, al ministru spune alta, e o nebunie.
Sunt consilieri ai guvernului, care par sa vorbeasca in numele
Cabinetului. Din pacate, si unele declaratii ale unor salariati ai BNR
alimenteaza cacofonia. O voce spune ca ar trebui sa plece 500.000 de
bugetari, alta ca ar trebui sa plece 300.000, alta ca nu ar trebui
vehiculate cifre. Acest haos al declaratiilor nu ajuta procesul de
guvernare. Fiecare isi da cu presupusul. Intr-o perioada cand ceri
sacrificii atat de mari de la populatie, premierul trebuia sa fie mult
mai exigent si intransigent. Indiferent care este persoana in cauza,
trebuia sa ia masuri. Trebuia sa arate oamenilor ca atunci cand se
greseste se si plateste, ca in tara asta nu plateste numai opinca!
Trebuia sa faca premierul Boc schimbari in Guvern?
Putea
sa schimbe. Fiind si liderul PDL, trebuia sa penalizeze si oamenii din
partid pentru ca sunt cazuri revoltatoare. Nu intri in Parlament ca sa
te capatuiesti. Ce faci, ramai impasibil de dragul unitatii partidului?
E valabil pentru PDL, cum a fost valabil si pentru celelalte partide
mari. Altfel, putem fi in UE si sa ne scufundam. Uniunea Europeana ii
ajuta mai ales pe cei puternici.
Ce inseamna sa fii o tara puternica?
Sa ai o economie competitiva, sa ai un stat eficient, asta inseamna.
Putem sa ne bazam pe ideea ca vom atrage mai multe fonduri europene?
Suntem
in pericol sa pierdem din ele. E o discutie mare in UE. Se vorbeste
despre sanctionarea tarilor care nu sunt vrednice in indeplinirea
regulilor de functionare a Uniunii Europene. Sanctionarea ar putea
insemna retragere de fonduri, altii vobesc despre limitarea dreptului
de a vota. Daca nu vom fi vrednici acasa, vom avea surprize foarte
neplacute.
"Putem fi in UE si sa ne scufundam. Uniunea Europeana ii ajuta mai ales pe cei puternici."
Testul Adevarului:Pericolele sunt foarte mari
1
Situatia creditarii. In conditiile in care capitalul neautohton
controleaza peste 90% din piata bancara din Romania, in conditiile in
care aceste banci nu au apetit pentru a credita si cand aceasta stare
de fapt este probabil sa dureze, trebuie sa ne punem intrebarea ce se
va intampla cu creditarea in tara. Situatia creditarii va fi precara o
buna perioada de timp, iar bancile controlate de stat ar putea avea un
cuvant de spus, mai ales cand avem de-a face cu proiecte de interes
public.
2 Efectele ascunse ale crizei. Textura sociala
este stresata, sistemele politice sunt si ele stresate, clivajul dintre
electorat si clasa politica este tot mai amenintator si pot aparea
derapaje mari. Barroso a facut recent o declaratie care poate parea
foarte exagerata si anume ca putem avea derapaje ale procesului
democratic in tari ale Uniunii Europene. Exista aceste pericole foarte
mari.
3 Cum poti sa faci ca statul sa functioneze? E
nevoie de o schimbare a psihologiei colective. E nevoie de schimbarea
de atitudine a celor care conduc partidele politice. Tara are nevoie de
punti de legatura si cand frictiunile politice depasesc un prag, tara
poate parea neguvernabila. Daca s-ar vorbi despre expulzarea unor tari
din Uniunea Europeana? Ne paste pericolul ca sa vedem ca nu avem
avantajele pe care am mizat la intrarea in UE, iar costurile sa fie tot
mai vizibile.
4 Ce se va intampla? In 2011, este mai
probabil ca masurile de austeritate sa nu fie de bun augur in UE.
Bilanturile bancilor nu s-au curatat, creditarea nu va fi reluata.
Acesta e contextul. La noi, sectorul public nu va putea sa fie activ,
economia privata e slaba, pietele de export nu vor putea sa creasca
semnficativ, consumul va fi afectat.
5 Fondurile
europene, marea problema. S-a iesit din perioada consumului exagerat,
creditarea nu va mai fi ca inainte, resursele de investitii vor fi mult
mai mici. Daca ai miliardele de euro de la UE trebuie sa fii prost sa
nu le folosesti. E o mare problema a Romaniei.
Ion M. Ionita - Adevarul
http://www.adevarul.ro/interviurile_2_plus_1/Daniel_Daianu-E_nevoie_de_lege_martiala_impotriva_evaziunii_0_287971548.html