O adevarata renastere spirituala, artistica,
morala, culturala se intampla sa fie doar daca e permanenta. Pentru ca si decaderea,
pervertirea valorilor, trecerea in deriziune a marilor idealuri sunt
permanente. Istoria culturii europene e marcata definitoriu de Renasterea
italiana si ecourile sale europene care, pretextand intoarcerea la valorile
antichitatii greco-romane, ofera un nou orizont spiritual. Sabin Balasa a ales
sa fie renascentist, intelegand ca Renasterea nu se consuma istoric intr-o
perioada anume de reconsiderare a valorilor, ci insoteste, ca stare de spirit,
demersul creatorului de cultura. De aceea opera sa e altfel si, dincolo de
valoarea intrinseca a picturii sale, opera lui Sabin Balasa, care cuprinde si
creatia publicistica, literara, cinematografica etc., isi pune amprenta
inconfundabila asupra epocii. Sabin Balasa poate fi contestat (si a fost din
plin!) dar nu poate fi ignorat. Le place sau nu le place, contestatarii sai se
raporteaza la el si este de ajuns. Forta creatiei sale sta tocmai in autenticul
sau spirit renascentist, in capacitatea sa de a traversa limitele epocii, de a
locui in infinit si a trai in vesnicie.
Cu mai bine de cinci ani in urma, in prima
noapte de Sanziene, la Iasi, taman acolo unde cu alti 30 de ani in urma Sabin Balasa
a inceput realizarea celebrelor sale murale din Sala Pasilor Pierduti a
Universitatii „Al. I. Cuza“, vernisam o expozitie care a fost vizitata, pe
parcursul a trei saptamani, de circa 60.000 de oameni, unii veniti de la mii de
kilometri departare.
Intre timp, alte zeci de mii au trecut prin
Sala Pasilor Pierduti sau prin Aula Magna „Mihai Eminescu“ strajuita de
„Galaxia iubirii“, o noua murala realizata in 2002. Intre timp, la ASE Bucuresti
au aparut doua noi murale si alte lucrari de mare forta au ajuns in ma-rile
colectii ale lumii. Intr-o lume care-si schimba cu repeziciune idolii, Sabin Balasa
ramane pe singurul soclu care nu poate fi daramat de trecatoare mode, acela al
puterii de a re-naste lumea, de a-i intineri energiile cu care-si percepe
timpul. Acum, cand starea sa de spirit – tineretea ni-cicand trecatoare – se
intalneste cu intamplarea ca s-au implinit primii 75 de ani de cand stim noi ca
s-a nascut, Sabin Balasa petrece multe ore pe zi in atelier si zamisleste fara
graba uriase proiecte pentru timpul ce va sa vina. Are permanent o lume de re-nascut,
are totdeauna o alta batalie de castigat.
Priveste inapoi – il vede pe Sabin Balasa pe
care trebuie sa-l depaseasca, priveste inainte – il simte pe Sabin Balasa
care-l va depasi.
Acesta e secretul lui Sabin Balasa
renascentisul: a inteles ca lumea trebuie mereu sa renasca si a facut astfel
incat lumea lui, opera lui, viata lui sa renasca mereu.
Prof. Constantin Dumitru - Redactor Sef Top Business, Bucuresti