Securistii au castigat? Va fi desfiintat CNSAS?

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a primit, joi, o lovitura de proportii din partea Curtii Constitutionale. Magistratii au decis ca trei dintre cele mai importante articole pe baza carora functioneaza CNSAS sunt neconstitutionale, ceea ce ar putea insemna chiar desfiintarea institutiei, dar cu certitudine va paraliza practic activitatea Consiliului in urmatoarele sase saptamani.

CNSAS functioneaza de 9 ani pe baza unei legi care a ajutat la deconspirarea a sute de persoane care au colaborat cu securitatea sau care au facut politie politica. Si totusi, dupa 9 ani, cu unanimitate de voturi, judecatorii au decis ca institutia functioneaza pe baze nelegale si au dat o decizie care blocheaza activitatea de deconspirare a securistilor.

Decizia Curtii Constitutionale a venit in urma contestatiei depuse de fostul sef al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, pentru care CNSAS a dat verdict de politie politica. Dand castig de cauza contestatiei depuse de cel pe care Consiliul l-a deconspirat ca fiind Felix, Curtea Constitutionala a pus sub semnul intrebarii nu numai functionarea ulterioara a institutiei, dar si verdictele de politie politica ce au fost emise pana acum. Au invins securistii?

Ce este CNSAS?

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este o institutie infiintata in baza Legii 187/199 al carei scop este de a pune la dispozitia cetatenilor romani dosarele si documentele intocmite de fosta Securitate pana la data de 22 decembrie 1989.

CNSAS verifica, din oficiu sau la cerere, apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica in cazul persoanelor care candideaza spre a fi alese sau numite in anumite demnitati sau functii publice.

Institutia este condusa de un Colegiu compus din 11 membri numiti de Parlament pentru un mandat de 6 ani. Institutia are 3 directii principale, Directia Comunicare, care articuleaza cererile petentilor si dialogul cu institutiile, Directia Investigatii, care se ocupa de analiza si verificarea tuturor informatiilor relevante ce privesc probleme de "politie politica" si Directia Cercetare care se ocupa cu valorificarea arhivistica a documentelor fostei Securitati, publicarea de studii despre structura Securitatii, victime ale acesteia sau metodele de lucru ale fostei politii politice.

Cum a trimis Felix CNSAS-ul in ilegalitate

Joi, Curtea Constitutionala si Dan Voiculescu au reusit sa arunce Romania inapoi, cel putin la stadiul din 1997, cand Ticu Dumitrescu ducea o lupta grea pentru a impune o lege a deconspirarii fostilor colaboratori ai securitatii.

Sergiu Andon, avocatul lui Voiculescu, a contestat Legea Ticu din doua perspective. In primul rand, el a invocat faptul ca, potrivit Constitutiei, nu pot fi infiintate institutii in subordinea Parlamentului, ci numai in subordinea Guvernului, or, CNSAS e subordonat Parlamentului.

In al doilea rand, avocatul a aratat ca verdictele CNSAS pot produce consecinte juridice, iar Constitutia interzice acest lucru, in articolul 126: "Este interzisa infiintarea de instante extraordinare".
Sergiu Andon a explicat ca, imediat dupa publicarea deciziei CCR in Monitorul Oficial, CNSAS va fi dizolvat de drept. "Daca s-a desfiintat legea, institutia respectiva nu mai poate functiona".

Securisti, dormiti linistiti

Daca CNSAS va fi desfiintat, unul dintre efecte ar fi ca, in cateva cazuri rasunatoare de colaborare, necontestarea deciziei CNSAS s-ar putea intoarce in favoarea colaboratorilor Securitatii.

Acum, toti "felicsii" care au primit deja verdicte de politie politica pot obtine, pe baza hotararii Curtii, anularea acestora in justitie, iar ceilalti, cei care urmau sa fie deconspirati, vor ramane necunoscuti opiniei publice si implicit absolviti de orice responsabilitate.

Cele mai cunoscute cazuri de politie politica, pe langa cel al lui Dan Voiculescu, sunt cele ale academicianului Constantin Balaceanu-Stolnici, ale Rodicai Stanoiu, Monei musac. Pe lista celor care au facut politie politica, declarati ca atare de CNSAS, se mai afla Mircea Ionescu Quintus, Serban Mihailescu, dar si inalti prelati ai BOR precum IPS Pimen, Corneanu si Andreicut.

Accesul romanilor la pagini intunecate din trecutul propriei tari a fost blocat intr-o singura zi. Romania a dat inapoi, comunistii si securistii au castigat, din nou? Pe cine apara avocatul poporului, Ioan Muraru, cel care a numit legea Ticu Dumitrescu "venin neconstitutional"?

Intrebarea pe care mi-o pun, acum, la 18 ani de la Revolutie, este cat de mare mai este nevoia romanilor de a sti cine sunt securistii si colaboratorii organului de opresiune comunist? Cat mai conteaza acum, pentru constiinta si linistea noastra, sa aflam cine a facut politie politica, cine si cat a facut rau, cine sunt oamenii de langa noi?

Este clar ca reforma fondului uman nu poate fi legiferata sau decretata. Si ca nicio lege nu va curata Romania de ramasitele comunismului si ale Securitatii inainte ca acest lucru sa se intample natural, pentru ca a venit timpul pentru asa ceva.

Mai mult, e clar ca nicio pedeapsa pentru securisti nu va reusi sa compenseze raul facut. Ramane insa nevoia de a-i condamna, de a se manifesta un act de justitie reparator.

(Ziare.com)