Sandra Izbasa este apta

Anul 2008 este cel al majoratului pentru Sandra Izbasa.

Chiar cu doua luni inainte de Olimpiada componenta lotului olimpic de la Deva va sarbatori implinirea celor 18 ani. Fara aur mondial, dar cu o distinctie europeana de acest fel, Sandra spera la medaliile olimpice. Anul trecut, din cauza unei accidentari la glezna, Mondialul de la Stuttgart a prins-o la nici jumatate din potentialul pe care-l demonstrase in 2006, cand a luat o medalie de argint la barna si una de bronz la individual compus. Jocurile Olimpice sunt visul pentru care Sandra a petrecut cincisprezece ani in sala de gimnastica.

- Sandra, anul trecut ti-a adus multe suparari...
- Asa a fost, dar incerc sa uit. Am inceput pregatirea destul de bine si sper sa o tin asa pana la Olimpiada si apoi la fel si dupa. Anii cu sot au fost intotdeauna cu noroc pentru mine. Imi doresc sa nu am nici o accidentare. Probleme fizice exista, dar atata timp cat nu sunt mari, trebuie...
- Ce-ti doresti de la aceasta Olimpiada?
- Sa ajut echipa. Si sa arat ca n-am stat degeaba cincisprezece ani in sala de gimnastica. Sa dovedesc munca pe care am depus-o cu atata placere.
- Cum stai cu integralele?
- Anul trecut, in februarie, eram deja pe integrale, acum e un pic mai greu.Vin si dupa o pauza de doua luni din cauza spatelui. N-am pierdut timpul cat am stat la Izvorani! Eu cred ca sunt in forma.
- Noua muzica de la sol te avantajeaza?
- Imi place foarte mult. Publicul isi doreste o muzica antrenanta si sper ca „Poloneza“ mea sa le placa.
- Mergi tot pe patru aparate?
- Da, nici nu se pune problema sa fie astfel. Am pornit ca o gimnasta completa si sper sa o duc la fel.
- Colectia de abtibilduri a mai crescut?
- Nu am prea mai iesit prin oras. La Bucuresti nu am avut timp de asa ceva, poate dupa luna august o sa ma mai ocup si de ea.
- Parintii tai vor merge si in China?
- Deocamdata stiu ca vor fi cu mine in Franta la Campionatele Europene. Eu sper sa mearga si in China.

(Gsp.ro)